Flora si fauna din Mediterana, una din cele mai bogate mari din lume, sunt cele mai amenintate, potrivit unui studiu, care trage un semnal de alarma privind degradarea habitatelor, pescuitul excesiv si cresterea numarului de specii invazive, favorizata de incalzirea globala.

Marea Mediterana este una dintre cele mai studiate mari din lume. Desi "evaluarile precedente mizau pe existenta a 8.000 - 12.000 de specii", noul recensamant al vietii marine, realizat pe baza mai multor studii recente, a repertorizat circa 17.000 de specii, informeaza AFP, potrivit MEDIAFAX.

Multe alte specii nu au fost inca descoperite, considera autorii studiului, publicat in revista stiintifica online Plos One.

Aceasta biodiversitate atat de bogata este insa expusa in fata multor pericole, care se manifesta mult mai puternic in Mediterana decat in alte mari de pe Terra.

"Impactul activitatilor umane este mai mare in Mediterana decat in alte mari ale planetei", afirma autorii acestui raport.

Printre posibilele explicatii se numara istoria Marii Mediterane, o regiune locuita de multe milenii, si geografia ei, Mediterana fiind o mare aproape inchisa.

Mamiferele marine, precum casalotii si delfinii, au platit deja un tribut greu. Multe alte specii emblematice, precum foca Monachus monachus, au disparut din Marea Mediterana.

Pe lista pericolelor, "degradarea si pierderea habitatului sunt cei mai raspanditi factori in zilele noastre", afirma oamenii de stiinta, citand drept cauze "dezvoltarea regiunilor de coasta" ale bazinului mediteranean si poluarea.

  • Pescuitul excesiv reprezinta al doilea mare pericol pentru biodiversitate si se va intensifica in urmatorii 10 ani, potrivit acestui raport.
  • O particularitate majora a Marii Mediterane este data de prezenta importanta a speciilor invazive, "un factor crucial care va continua sa modifice biodiversitatea" acestei mari.

Provenind din alte mari, numarul total al acestor specii este estimat la peste 600, reprezentand 4% din totalul speciilor recenzate.
Citeste si:
Aproximativ 230.000 de tone de plastic ajung anual în Marea Mediterană
Aproximativ 230.000 de tone...

Aceste specii exogene, "al caror numar a crescut in ultimele decenii", au ajuns in Mediterana la bordul vapoarelor, in apa utilizata ca balast, prin canalul Suez si prin stramtoarea Gibraltar.

"Raspandirea speciei Mnemiopsis Leidy (meduza americana) din Israel si pana in Spania, in 2009, a provocat ingrijorari majore, din cauza impactului ei negativ asupra ecosistemelor si a zonelor de pescuit", se indica in acest studiu.

Alte specii, precum molustele si scoicile japoneze, au fost introduse voluntar in Mediterana odata cu dezvoltarea acvaculturii. "Bazinele pentru scoici au devenit veritabile porti de intrare in apele de coasta" pentru o serie intreaga de alge, spun expertii.

  • Incalzirea globala va accentua si mai mult acest fenomen

O mare mai calda va atrage noi specii tropicale, iar populatiile deja prezente in Marea Mediterana vor migra catre zone noi, care la ora actuala nu le sunt favorabile, au explicat oamenii de stiinta, care descriu in detaliu acest fenomen de "tropicalizare" a Mediteranei.
Citeste si:
Franța: Situația faunei și florei s-a deteriorat semnificativ în...
Franța: Situația faunei și...

Acest fenomen va reprezenta fara indoiala "o noua amenintare" pentru biodiversitate, dar si o noua sursa de bogatie in anumite zone, in opinia unor experti.

Insa, "la nivel general, instalarea unor noi specii de origine tropicala ar putea conduce la pierderea caracterului particular al comunitatilor mediteraneene", spun specialistii.

Oamenii de stiinta au ajuns la concluzia ca "este nevoie de o vasta analiza a initiativelor ce trebuie luate in materie de conservare, pentru pastrarea biodiversitatii mediteraneene", adaugand ca aceasta mare poate sa devina astfel "un model de urmat pentru oceanele lumii".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.