Accidentul din 1997 din Tunelul Alma din Paris inca mai lasa spatii neumplute in alegoria cazului, in ciuda lungului proces demarat la Inalta Curte, marturiseste insusi autorul cartii „Memoriile unui avocat radical”, Michael Mansfield.

Avocatul Reginei in varsta de 67 de ani, este cunoscut pentru cazuri celebre, reprezentans clienti in procese inalt-clasate pornind de la cazul adolescentului Stephen Lawrence ucis pana la cazul „Birmingham Six”, procesul celor 6 barbati care au plasat bombe in doua pub-uri din Birmingham si au ucis 21 de persoane si ranit 182, condamnati la inchisoare pe viata. La insistentele lui Michael Mansfield s-a considerat ca procesul nu este o pierdere de timp, cum il considerau unii si a continuat cercetarile.

In cartea sa, care a fost serializata, publicata integral cotidianul britanic The Times acesta declara: ” Mi-a venit greu sa accept ca ce s-a intamplat in pasajul Alma din paris a fost „doar unul dintre acele tragice lucruri” care se intampla uneori. Bine inteles, ar fi putut sa fie, dar de asemenea asta e ceea ce „ei” spera ca noi sa credem”.

„Sa judeci daca asta a fost o „mana criminala” este intotdeauna dificil, insa prefer o evaluare sanatoasa si indiscreta a versiunii autorizate si pentru mine a fost mai degraba noroc sa ma apropii de adevar la un an dupa accident si sa fiu rugat sa-l reprezinte pe miliardarul egiptean, Mohamed Al Fayed in noul proces.” In plus, potrivit The Telegraph, acesta adauga ca desi al doilea proces a fost considerat risipa de bani si timp, in realitate s-a ajuns la concluzii diferite.

Si totusi cine a omorat-o pe Lady Di?

Pe 7 aprilie 2008, juriul nu a decis daca a fost un accident tragic, ci a intors verdictul catre o crima comisa de ambii soferi, ai Mercedesului si a celuilalt vehicol, dar si de paparazzi "infometati, nemilosi, vanatori de vedete", cum ii numea Washington Post. Potrivit The Guardian, procesul a avut peste 240 de martori si a costat mai mult de 10 milioane de euro. La final familia regala s-a declarat doar multumita ca a fost precizat cuvantul crima, si nimeni nu a mai avut nicio obiectie. In continuare tot tatal lui Dodi s-a declarat nemultumit si a declarat ca totul este o teorie a conspiratiilor.

In plus, cartea dezvaluie si alte puncte cheie care au fost prezentate la proces, dar nu au fost incluse in rezolvarea verdictului. Aici include o cutie pentru hartie care a apartinut printesei si nu a fost gasita, soferul disparut al Fiatului alb, cele 3 ore din dupa-amiaza zilei de 30 august 1997 in care deplasarile lui Henri Paul, soferul lui Dodi nu au fost identificate si in final sumele uriase transferate mai tarziu in contul soferului cu trei luni inainte de accident.

Probabil aici ar fi bine de mentionat si ca, potrivit oficialilor care au constatat accidentul, Henri Paul depasise de 3 ori limita alcoolemiei in sange permisa in Franta, chiar daca prietenii sai il descriau post-mortem "o persoana cu o foarte inalta toleranta la alcool". Potrivit Sky News, soferul, care era angajatul familiei Al Fayed de mai bine de 10, a fost considerat de catre Mohamed principalul vinovat, suspectat ca ar fi fost platit de catre serviciile secrete sa scape de Dodi si de Printesa de Wales.

In final avocatul si-a aratat „adevarata simpatie” pentru domnul Fayed, care a fost supus unor „neincetate si eronate atacuri doar pentru simplul fapt ca a vrut orice parinte ar fi vrut: raspunsuri la intrebarile „de ce” si „cum” i-a murit copilul.

Ultimul documentar despre Printesa Diana si despre accidentul sau
Diana: Martorii din Tunel