Saurabh, in varsta de doar cinci ani, lucreaza la o circa de politie din Raipur, capitala statului indian Chhattisgarh. Micutul beneficiaza de un sistem legislativ indian care permite unui membru al familiei sa ocupe postul unui lucrator guvernamental care a decedat in timpul serviciului. Din cauza faptului ca aceasta lege nu mentioneaza o limita de varsta a beneficiarilor, multe familii nu au alta alternativa decat sa-si trimita copiii la munca.

Astfel, Saurabh trebuie acum sa hraneasca o familie care are cinci membri si pentru asta, mama sa, Ishwari Devi Nagvanshi, l-a luat de mana si l-a dus la Bilaspur, un oras care este situat la 110 kilometri Raipur, zona unde locuiesc ei.

In aceasta "slujba surogat" de politist, copilul trebuie sa mearga o zi la serviciu si o zi la scoala. Cand este la munca, el trebuie sa stearga praful si sa duca ceaiuri celorlalti "colegi" ai sai. Pentru asta, primeste lunar 2500 de rupii, adica 57 de dolari. La varsta la care ceilalti copii abia invata sa scrie, Saurabh stie deja cum sa se semneze, pentru ca trebuie sa o faca lunar, cand primeste fluturasul de salariu.

Este un copil tacut. Daca cineva vrea sa vorbeasca cu el, fuge sau se ascunde dupa mama sa. Aceasta spune ca "nu am nici o alta alternativa ca sa putem supravietui. Nu este ceva frumos, dar nu avem incotro. Acum, el ar fi trebuit sa fie cu cei de varsta lui, sa se joace si sa se distreze".

Insa pentru majoritatea copiilor care preiau responsabilitatile tatilor decedati, nu este vreme de joaca.

Citeste si:

Micii ofiteri

Si Manish Khoonte, care are zece ani, lucreaza tot ca politist la sectia de politie din Korba. Programul sau zilnic incepe la ora 6 dimineata, cand se duce la scoala cu cei doi frati ai sai. Dupa ce termina orele, dupa-amiaza, pleaca la serviciu, iar seara, invata ce are pentru a doua zi. Ii place mult sa joace fotbal, dar nu are timp sa o faca. Insa totusi castiga 2400 de rupii lunar, spre respectul colegilor sai de scoala - care l-au poreclit "politistul". Manish a declarat ca atunci cand se va face mare, vrea sa se faca inspector de politie.

Jitesh Singh, de 13 ani, vrea sa-si dea demisia din slujba de politist cat de repede va putea, insa este constient de faptul ca acest lucru nu va fi posibil decat peste multi ani. Si Janki Prasad Rajwade, de 18 ani, ar vrea sa faca acelasi lucru. Ea a intrat in politie in 1994, dupa ce si-a pierdut tatal. Inca de atunci, in fiecare zi se intreaba cand va putea sa plece de la "serviciu", pentru ca nu-i place sa faca ceai pentru colegi, insa e constienta ca nu are alta alternativa. Ea spera ca va reusi sa-si termine studiile si sa intre in politia federala, nu in cea de stat, unde este acum.

Unul dintre oficialii politiei din Raipur, Pawan Dev, a declarat ca angajarea copiilor trebuie privita dintr-o perspectiva sociala, pentru ca banii castigati de ei sunt de un real ajutor pentru familie, iar sarcinile de serviciu nu sunt grele. Cu toate acestea, Subhash Mishra, membru al Comisiei statale pentru Drepturile Omului, este de parere ca trimiterea copiilor la munca este o practica gresita si ca ar trebui ca echivalentul sumelor castigate de acestia sa fie alocate si pentru educatia lor.

Subhash Mahapatra, presedintele organizatiei din India pentru Drepturile Omului, merge mai departe, spunand ca potrivit Conventiei de la Geneva, angajarea copiilor ca politisti de la varste atat de mici contravine legilor indiene si internationale.