Grafologii au studiat documente scrise de diversi oameni din istorie si au stabilit caracterul acestora

Charles Dickens era arogant, Winston Churchill era incapatanat, iar Karl Marx era persoana foarte dificila care refuza sa asculte argumentele celuilalt interlocutor, releva un studiu grafologic care a studiat scrisul acestor personalitati, informeaza cotidianul The Telegraph. Grafologii au studiat scrisul politicienilor, monarhilor si filosofilor in documente expuse pentru prima data de catre Arhivele Nationale britanice.

Aceste acte includ chiar si documentele de cetatenie ale lui Karl Marx, din 1847, un act din secolul al XVI-lea care relata divortul lui Henry VIII si al Catherinei de Aragon, precum si o serie de telegrame de la Winston Churchill catre presedintele american din anii '40, Harry Truman. Potrivit analizelor grafologice, scrisul lui Churchill, care era mic si repezit, demonstreaza incapatanarea si determinarea acestuia care refuza sa traiasca conform regulilor. Charles Dickens, autorul lui David Copperfield si Oliver Twist, care a trait in secolul al XIX-lea era foarte plin de el, fapt "citit" in semnatura sa mare, subliniata de o infloritura. Karl Marx, cel care a scris Manifestul comunist in 1848, era o persoana foarte hotarata, care avea probleme in a-i asculta pe ceilalti. Scrisul apasat si dezordonat al lui Henry al VIII-lea face dovada faptului ca acesta era foarte capricios si neatent.

Pe de alta parte, fiica sa, Elizabet I, era "independenta, hotarata si atenta la detalii". Grafologii afirma ca un scris apasat este asociat cu elocinta respectivei persoane, sau reflecta furie si nerabdare. Scrisul mare, ca si vorbitul tare, demonstreaza dorinta de a atrage atentia, in timp ce un scris inclinat indica entuziasm sau emotivitate. Spatiile mari dintre cuvinte indica faptul ca autorul prefera sa se izoleze de mediul care il inconjoara, in timp ce literele "aproape incalecate" implica logica si sarguinta. Daca o persoana reuseste sa scrie drept, inseamna ca este capabil si sa mentina un echilibru in ceea ce realizeaza, iar daca scrisul este dezordonat, persoana respectiva este capricioasa si nestatornica. Diane Simpson, cercetatoarea care conduce acest studiu, este de parere ca grafologia "aduce istoria la viata".

"Churchill era fascinant, pentru ca scrsiul sau era foarte asemanator cu cel al Cleopatrei: mic, rapid si nu prea citet. Acest scris este echivalent cu o persoana care isi coboara vocea atunci cand vorbeste, astfel incat ascultatorul sa se concentreze sa poata auzi ceva - sau, mai bine zis, un soi de "lasa-i sa se chinuie daca vor sa stie ceea ce am de spus". Este un semn de rebeliune, un act deliberat de obstuctionare in acest stil de scris", a declarat Diane Simpson, care a adaugat ca "Marx este un alt personaj interesant. Era o persoana dificila, cerebrala, care facea numai ce voia. Scrisul sau este un compromis intre agerimea mintii si incetineala mainii, iar modalitatea prin care acesti indivizi inteleg sa faca acest compromis, schimband regulile caligrafiei, ne ofera cele mai multe indicii noua, analistilor" a concluzionat Simpson.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.