Topul descoperirilor stiintifice din 2008

Revista americana “Time” a trecut lansarea acceleratorului de particule Large Hadron Collider (LHC), rodul a 20 de ani de cercetari si cinci miliarde de euro, pe primul loc in topul descoperirilor stiintifice din 2008. Dupa valurile de entuziasm si temeri apocaliptice, iscate in intreaga lume, LHC a stopat isteria media la doar cateva zile de la lansare, prin faptul ca s-a defectat si va fi repornit de abia in aprilie.

I s-ar putea alatura si supermicroscopul de 250 de milioane de euro amplasat in Oxfordshire luna trecuta, care vede lucruri de 10.000 de ori mai subtiri decat un fir de par.

Pe locul doi vine expeditia sondei Phoenix, lansata de NASA pe polul nord al planetei Marte, care a descoperit cantitati masive de apa si gheata, necesare dezvoltarii vietii.

Mai mult, cercetatorii agentiei spatiale americane au aflat anul acesta si ca unul dintre satelitii lui Saturn, Enceladus , ar putea adaposti apa in forma lichida sub suprafata sa inghetata. Si aceeasi NASA identifica, in premiera, pe la sfarsitul lui martie, o molecula organica cu rol crucial in chimia prebiotica pe o exoplaneta, potrivit revistei “Nature” .

Pe locul trei in topul “Time” se pozitioneaza Craig Venter, cel care a decodificat primul genomul uman, pretuit anul acesta pentru inventarea unei noi bacterii cu tot bagajul informational genetic necesar in acest sens. Omul de stiinta american nu este insa singurul cu realizari notabile in domeniul geneticii. O alta descoperire cu impact, clasata pe locul opt in topul “Time”, este reconstructia a 80% din genomul mamutilor conservati in muzee, in speranta invierii speciei.

La inceputul lui noiembrie, Reuters scria ca au fost descifrate genomurile celulelor canceroase si sanatoase ale unei paciente cu leucemie, identificand o serie de gene neasociate pana acum cu boala incurabila. Iar in aceeasi perioada, cercetatorii niponi inviau prin clonare soareci inghetati. . La randul lor, oamenii de stiinta din Australia au descoperit, in cadrul celui mai amplu studiu axat pe transsexuali de pana acum, ca acestia din urma sunt rezultatul unei anomalii genetice .

In plus, la mijlocul lui mai, oamenii de stiinta de la Universitatea Cornell din New York creau primul embrion uman modificat genetic pentru a vedea cum se dezvolta bolile si celulele in fazele timpurii. Nici cercetatorii britanici nu s-au lasat mai prejos, tinand in viata pret de trei zile primii embrioni animalo-umani , mari sperante impotriva unor boli precum Alzheimer si Parkinson.

Totodata, la inceputul lui ianuarie, potrivit AFP, inima unui soarece mort si celulele cardiace de la unul viu au dat nastere, in premiera, unei inimi functionale si, o saptamana mai tarziu, cercetatorii americani au adus pe lume, pentru prima oara, embrioni umani clonati cu ajutorul celulelor de piele.

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe