Curtea de Casatie italiana a decis ca o mama de etnie roma care cerseste pe strada cu propriul copil de patru ani nu poate fi condamnata pentru exploatare de minori, pentru ca "un asemenea comportament face parte din traditia culturala" a romilor, relateaza AFP.
Decizia 44516 a Curtii de Casatie anuleaza o sentinta a Curtii de Apel de la Napoli prin care era condamnata la cinci ani de inchisoare o femeie de etnie roma care cersea la Caserta cu un bebelus in brate si un copil de patru ani alaturi.

Potrivit judecatorilor Curtii de Casatie, acuzatia de sclavie nu poate fi retinuta impotriva mamei, pentru ca aceasta nu face parte dintr-o banda de exploatare a minorilor, ci "cersea pentru ca este saraca". In plus, ea nu iesea la cersit decat in cursul diminetii, intre 9.00 si 13.00, acordand astfel un minimum de libertate copilului.

Judecatorii Curtii de Casatie au decis ca mama nu poate fi acuzata decat, eventual, de rele tratamente aplicate copilului. Justitia nu poate "penaliza comportamente care intra in traditia culturala a unui popor".

In prima instanta, femeia respectiva, Mia, a fost condamnata la sase ani de inchisoare, pentru ca si-ar fi redus copilul la starea de sclav si pentru rele tratamente aplicate acestuia. In apel, pedeapsa a fost redusa la cinci ani, impotriva ei fiind retinuta doar acuzatia de sclavie.

Decizia, facuta publica vineri, a fost imediat criticata atat de dreapta aflata la putere, cat si de stanga din opozitie, scrie sambata presa italiana.

La Padania, cotidianul partidului xenofob Liga Nordului, membru al coalitiei de dreapta de la putere, titreaza sambata ca "Judecatorii trimit la cersit copiii romi".

Barbara Saltamartini, membra a comisiei pentru protectia copilului a Poporului Libertatii (centru-dreapta) citata sambata de Corriere della Sera, se declara indignata ca judecatorii considera "copiii romi drept copii de categoria a doua".

La randul sau, Anna Serafini de la Partidul Democratic (centru-stanga) citata de acelasi cotidian, declara ca "nu se pot ignora interesele copilului si dreptul sau de a nu fi privat de copilarie".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.