Oamenii de stiinta au descoperit o noua scuza remarcabila pentru "pana de memorie" care ii apuca pe bietii studenti in timpul examenelor sau pe care o avem uneori fiecare dintre noi cand mergem la cumparaturi fara lista.
Un psiholog si un matematician au gasit un efect curios in urma caruia asimilarea unor informatii noi ne blocheaza memoria si face total imposibila amintirea unor momente mai vechi pe care le cerem memoriei, cum ar fi o lista de verbe sau chiar de cumparaturi.

Cand o persoana invata un limbaj si apoi nu-l mai foloseste, se pare ca reluarea invatarii cu cateva cuvinte noi va face uitata o colectie numeroasa de cuvinte memorate mai demult. Acelasi lucru se intampla si cu alte aptitudini care implica asociatii mentale, oamenii de stiinta numind fenomenul "invatare pe perioada nedeterminata".

Mai mult, intr-un nou studiu, oamenii de stiinta au demonstrat teoretic si efectul invers, numit "invatarea pe perioada determinata".

"Experimentele facute au demonstrat ca solicitand memoriei sa ne ajute imediat dupa ce am asimilat ceva, este inhibat intreagul proces de amintire", completeaza Dr. Stone pentru Telegraph.co.uk.

Multi din oamenii care fac des cumparaturi au recunoscut acest lucru: "cand pleci de acasa te gandesti la ce ai nevoie sa cumperi, enumeri 10 lucruri in cap, insa putin mai tarziu, cand ajungi in magazin si incepi sa-ti mai amintesti unele lucruri de care ai nevoie si nu erau pe lista, imediat realizezi ca nu-ti mai amintesti toate cele 10 lucruri de pe prima lista".

"Acest lucru se datoreaza poate faptului ca, daca un lucru este amintit, este efectuata si re-invatarea acelui lucru. Astfel teoria completeaza ca orice re-invatare a unui lucru de pe o lista, reduce amintirea altora", explica profesolul Jupp.

"Ceea ce avem de facut in aceasta situatie este sa le prezentam pe amandoua cu o rigoare matematica, prin simulare pe calculator, pentru a gasi solutii astfel incat acea invatare negativa, sa nu mai fie pusa pe seama lipsei de atentie, sau macar sa fie inteleasa ca ceva natural. Cand un student nu prea iese bine la socoteli cu ce a invatat, acum pot pune vina pe faptul ca amontul de informatii invatate/ re-invatate/ amintite pe moment i-a sters din informatiile mai vechi", sustine initatorul studiului.

In sprijinul acestei teorii adaugam si un renumit proverb din "folclorul" elevilor legat de procesul acesta al amintirii conditionate: "Cu cat inveti mai mult - Cu atat stii mai mult/ Cu cat stii mai mult - Cu atat uiti mai mult/ Cu cat uiti mai mult – Cu atat stii mai putin/ Cu cat stii mai putin - Cu atat uiti mai putin/ Cu cat uiti mai putin - Cu atat stii mai mult".

"Diferenta dintre conditiile care conduc la invatarea negativa si cele care duc la invatarea pozitiva (cand reamintirea unui lucru ajuta la memorarea altora) sta in modalitatea de a uita, nu in maniera de a invata sau de a re-invata", a precizat profesorul Jupp. "Am aratat ca daca uitarea ia forma disparitiei memoriei, asta nu e tocmai caderea in abis a tot ceea ce am stiu vreodata, ci e doar ca un lapsus, impiedica amintirea spontana a unor lucruri, lasand totusi engramarea sa functioneze".

Dr Stone ne linisteste totusi ca existe metode de cooperare cu aceasta curioasa maniera de uitare. "Noile cercetari au relevat ca cea mai buna strategie ar fi sa incercam sa ne amintitm cat mai multe lucruri de pe prima lista, si abia apoi sa apucam sa cumparam lucrurile pe care ni le-am amintit ulterior. Iar la examene trebuie procedat la fel, sa incercam sa ne gandim la subiecte pe rand fara sa amestecam informatiile pentru ca este mai putin probabil sa uitam informatii pretioase daca procedam asa".


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.