Chiar daca par inventate de un profesor trasnit, ele au fost aplaudate de cei de la „Technology Review“, publicatia prestigiosului Institut de Tehnologie de la Massachusetts (MIT). Publicatia a intocmit o lista cu 10 tehnologii care ne vor schimba modul de viata.

Combinind cantitati masive de date si analize ale psihologiei umane, masinile vor invata sa gestioneze evenimentele surprinzatoare, spune Eric Horvitz, cercetator la Microsoft. Chiar daca primele descoperiri in acest domeniu sint mici, efectele lor ar putea sa ajute in trafic si medicina preventiva, dar si in planificarea militara politica sau finante. Desi programele de calculator le prezic destul de onest, surprizele tot apar si probabil ca nu le vom putea elimina niciodata, scriu cei de la „Technology Review“ (TR). Dar Horvitz sustine ca macar am putea incerca sa le minimalizam: nu este vorba despre un bol de cristal care sa spuna cind va cadea bursa ori ce va face al-Qaeda luna viitoare, dar cu tehnologia aceasta putem vedea ce ne-a luat pe nepregatite in trecut si ce ar putea sa o faca iar in viitor.

Krishna Palem este un eretic, spun cei de la TR. In lumea microcipurilor, precizia si perfectiunea au fost mereu imperative, dar profesorul de la Rice University crede ca o eroare mica poate fi buna din cind in cind. El a dezvoltat o serie de cipuri care folosesc mai putina energie, in schimbul unei precizii mai mici. Pentru anumite aplicatii - precum cele audio sau video - unde rezultatul nu este un numar, imprecizia nu ar putea dauna foarte tare, dar economia de electricitate ar conta foarte mult. Inventia lui Palem ar putea lungi astfel durata de viata a bateriei telefoanelor mobile sau a MP3 playerelor. Cind a inceput sa lucreze la aceasta idee, in 2002, scepticismul cu care a fost inconjurat a fost universal. Lucrurile s-au schimbat mult in 2006, insa, cind si-a prezentat rezultatele la o conferinta de tehnologie, nimeni nu a vazut poza cu „imperfectiuni“.

Citeste si:

Miniradiourile lui Alex Zettl, un fizician de la Universitatea din California, construite din nanotuburi, ar putea imbunatati totul, se entuziasmeaza editorii TR: de la celulare pina la diagnosticele medicale. Acum cinci ani, echipa lui Zettl s-a hotarit sa faca radiourile si mai mici, lucrind la o scara moleculara. De abia acum un an insa si-au dat seama ca nanotuburile ar putea fi solutia de a le realiza.

Enervat ca telefonul celular scotea diferite sunete din cauza bateriei descarcate, un profesor de la MIT si-a imaginat, intr-o noapte, ce frumoasa ar fi viata daca mobilele s-ar umple de energie fara ajutorul incarcatoarelor. Astfel, Marin Soljacic s-a apucat de cautat o metoda de transmitere wireless a curentului electric. Dupa citiva ani de munca a reusit sa construiasca un dispozitiv ce poate alimenta un bec situat la doi metri distanta. Omul de stiinta afirma ca tehnologia va fi imbunatatita in perioada care urmeaza.

Viitoarele magnetometre, senzori care masoara intensitatea cimpului magnetic, vor avea o dimensiune mult mai redusa decit cele din prezent, la aceeasi putere, promit cercetatorii americani de la Institutul National de Tehnologie din Boulder, Colorado. Magnetometrele pe care le construiesc, cit boabele de orez, vor imbunatati imagistica prin rezonanta magnetica (MRI), bazata pe astfel de senzori, si vor fi folosite pentru detectarea cu precizie a bombelor, motiv pentru care cei de la TR le-au pus pe lista tehnologiilor revolutionare.