Cind downloadezi, ce faci? Furi? Nu-ti poate spune nimeni sa “iei laba de pe net”. Torrent-urile reinventeaza felul in care receptam media, care nu mai vine pe cai oficiale, ci de la toti cei care au fisierul respectiv.

The Pirate Bay, portalul suedez care se autoproclama cel mai mare site de urmarit torrent-uri (are 4 servere si cam 2.000 de solicitari pe secunda), a devenit tinta celor de la MPAA (Motion Picture Association of America), care pierd aproximativ 7,1 miliarde de dolari anual (2005) din cauza pirateriei. Cele mai recente acuzatii sint legate de pornografie infantila sau de popularizarea unei versiuni piratate a ultimului volum din seria “Harry Potter”, scanat pagina cu pagina de un fan.

Ce-au gasit insa pe serverele suedeze confiscate in mai anul trecut i-a adus pe oficiali la concluzia ca pina la 1 octombrie 2007 nu se pot pronunta “legal” impotriva celor trei baieti din Golful Piratilor. Care ii iau peste picior cu fiecare ocazie, pe blogul http://thepiratebay.org/blog, explicindu-le, de exemplu, ca pina la decriptarea miilor de giga de informatie ar putea trece si 40 de ani sau anuntind ca si-au mutat serverele pe teritoriul ambasadei Coreii de Nord din Stockholm. Structura retelelor peer-to-peer nu implica nici stocarea fizica a fisierelor care se transfera si nici pastrarea unei baze de date inteligibile a celor care participa la sharing, sistemul fiind complet descentralizat. Site-uri precum The Pirate Bay, jucarii detinute de programatori pasionati, sint exemple perfecte de experimente la granita dintre new media si social. Acestea schimba nu doar artificiile tehnice prin care avem acces la media, in esenta doar protocoale de transfer de date, ci si felul in care percepem continutul digital.