Planta virtuala hranita cu mesaje de spam

Experimentele in care televizoarele sint integrate in proiecte de arta se fac deja de la inceputurile erei catodice. Cu adevarat new media sint insa nisele experimentale. In care tehnologiile noi, de la comunicarea electronica, software generativ si pina la reacTable, sint puse in slujba artei. Cea mai comuna tendinta a artistilor contemporani e folosirea de programe care altereaza continutul digital.

Pastrarea in format binar a tot ce inseamna video, foto, audio si text permite atit opera de arta colectiva, cit si remixul perpetuu. Instalatii cum ar fi Amodal Suspension (http://youtube.com/watch?v=F-C1irsIC3k si http://www.amodal.net/intro.html) transforma mesaje primite pe Internet sau telefoane mobile in 20 de raze de lumina de intensitati si cu trasee diferite, calculate in functie de parametri unici fiecarui text. Rezultatul este colectiv si cu implicatii sociale adinci, pentru ca, pina acum, invitatia de a participa la o opera de arta nu era deschisa oricui.

Artistii se folosesc nu doar de continutul digital pe care il pun in contexte noi, ci si de informatia disponibila online. Proiectele lui Alex Dragulescu (http://www.sq.ro) genereaza peisaje vizuale, interactive sau nu, care folosesc ca materie prima posturi de blog, linii de cod (SQL) sau mesaje din folderul Junk. Experimente precum Spam Plants, in care plante virtuale cresc si se dezvolta grafic, fiind „hranite“ doar cu spam, sint exemple clasice ale tipului de remix practicat de netartisti. Care, fie ca apeleaza la informatie publica, fie ca recicleaza poezia intimplatoare a limbajelor de programare, folosesc virtualul ca resursa principala a artei lor.