Jonathan Todd, purtatorul de cuvant al Comisiei Europene, afirma la 1 martie 2007: "In cei 50 de ani de legislatie privind concurenta din Europa, este pentru prima data cand ne confruntam cu o companie care nu respecta o decizie antimonopol luata cu cativa ani in urma". Declaratia este doar unul dintre pasii razboiului care dureaza de aproape 10 ani, intre Microsoft si Uniunea Europeana. Un litigiu care a adus Microsoft amenintarea unor amenzi de aproape 4 milioane de dolari zilnic, in cazul in care nu se conformeaza deciziei Comisiei Europene.

Cu o capitalizare bursiera de 261 miliarde dolari, Microsoft a anuntat anul trecut un profit de aproape 12 miliarde dolari, raportat la o cifra de afaceri de peste 40 miliarde dolari. Un calcul sumar ne arata ca, in fiecare zi a anului 2006, Microsoft a avut un profit mediu de peste 30 milioane dolari. Prin urmare, pana la un anumit punct, am fi putut observa ca incapatanarea Microsoft de a nu se supune deciziei Comisiei Europene din 2004 ar putea fi interpretata chiar ca o strategie de marketing. Asa gandesc multi dintre comentatorii pietei IT atunci cand li se cere o explicatie pentru comportamentul Microsoft.

A inceput in 1997

Investigatiile deschise oficial de Comisia Europeana in 1997 au avut ca punct de plecare nevoia ca produsele Windows, existente pe o larga majoritate de computere personale si servere din intreaga lume, sa permita instalarea si functionarea corespunzatoare a unor programe software produse de companii concurente.

Citeste si:

Decizie istorica in 2004

La mijlocul anului 2004, Comisia Europeana sanctiona Microsoft cu cea mai mare amenda dispusa pana atunci in istoria Uniunii Europene. Comisarul european pentru probleme de concurenta, Mario Monti, si-a petrecut aproape intreg mandatul de cinci ani la presedintia Comisiei in proces cu Microsoft. A dispus plata unei amenzi fara precedent, de 497 milioane euro si a cerut licentierea protocoalelor de comunicatie ale software-ului Microsoft.

Dupa aproape cinci ani de investigatii, Comisia Europeana stabilea astfel ca Microsoft Corporation a incalcat legislatia Uniunii Europene cu privire la concurenta, prin impunerea monopolului sau in piata sistemelor de operare, a serverelor si a playerelor media. Comisia a obligat Microsoft sa dezvaluie companiilor interesate, in maximum 120 de zile de la data pronuntarii deciziei, elementele necesare pentru interoperabilitatea produselor Microsoft cu celelalte programe software de pe piata. Dezvaluirea are ca obiect documentatia elementelor de interfata ale Windows-ului, si nu codul sursa al programului.

Microsoft Corporation putea face apel la aceasta decizie. Caile de atac ar fi putut "ocupa" peste cinci ani din timpul partilor implicate in litigiu.