Prieteni la catarama, dar branza e pe bani - asa se poate caracteriza relatia dintre Europa si Statele Unite in domeniul IT&C. Proiect dupa proiect, cele doua continente isi incearca puterile in diverse domenii si, chiar daca SUA par in avantaj, sunt si cazuri in care nu este asa.

Suparati pe "monopolurile" americane, europenii, in frunte cu Jacques Chirac, s-au hotarat sa inceapa o noua cruciada, de data aceasta pentru a elibera utilizatorii de pe batranul continent de produsele si serviciile "maurilor" de peste Ocean. Primul cazut in bataia pustii a fost - evident - cel mai popular motor de cautare din lume, Google. Supararea a atins apogeul cand firma americana a cerut universitatilor europene sa scaneze cartile, pentru a putea oferi rezultate mai bune celor care cauta citate sau pasaje de text. Europenii cred ca dominatia americana inseamna ca, in curand, lumea nu va mai cunoaste nimic altceva decat ceea ce vrea Google.

Quaero, un proiect ambitios

Cel mai concret raspuns dat Google a fost lansarea proiectului unui motor de cautare european, Quaero, care sa fie un puternic concurent pentru serviciul operat de europeni. Toate bune si frumoase, dar cum faci asa ceva?

Ei bine, lucrurile au inceput sa se miste, dar fara vreun succes extraordinar. S-au angajat specialisti de prin toata lumea, iar proiectul e sustinut de Comisia Europeana, Siemens, Bertlesmann, precum si o serie de companii media (Deutsche Welle si altele). "Faptul ca Google ar putea deveni cea mai puternica companie media din lume ne face sa luam in calcul si posibilitatea de a profita incorect de aceasta pozitie, iar acest lucru este inacceptabil", a declarat Sansder Beuermann, care a fondat o asociatie neguvernamentala ce vrea sa promoveze tehnologia de cautare ca o cale de acces spre cunoastere. El a precizat ca Google returneaza mii de rezultate la cautare, dar 85% din utilizatori nu trec de prima pagina. Iar pentru a ajunge in prima pagina e nevoie de "foarte multi bani", ceea ce nu inseamna deloc competitie libera.

Proiectul Quaero, care abia incepe sa prinda forma, probabil ca nu va ajunge sa concureze cu adevarat Google, dar arata ca europenii abia asteapta sa apara un competitor pentru companiile americane, pentru a trece de partea lui.

Cel mai utilizat motor de cautare din lume, Google, a patit la fel in cazul bibliotecii digitale. Mai multe biblioteci de pe batranul continent si-au unit fortele pentru a fonda o "biblioteca digitala comuna", care de fapt sa concureze proiectul similar al Google. Motorul de cautare a scanat deja 15 milioane de carti, astfel ca ii stie si pe Shakespeare, si pe Caragiale. Insa europenii se tin tare.

Motorul de cautare a primit o lovitura serioasa si pe partea de stiri, pentru ca a preluat informatii de la presa europeana, fara acordul editorilor. Procesul cu France Presse nu s-a incheiat, iar negocierile cu editorii de presa din Belgia continua pentru a gasi o cale de a prelua din nou informatii din aceasta tara.

Concurenta pentru MIT

Citeste si:

Suparati ca Massachusetts Institute of Technology (MIT) este considerat cel mai prestigios institut IT din lume, europenii s-au gandit sa faca si ei o institutie de invatamant similara. In ciuda avertismentelor consilierilor din domeniu, care au recunoscut ca un astfel de proiect nu prea are sanse de reusita, Comisia Europeana a propus realizarea a ceea ce ar trebui sa devina European Institute of Technology (EIT). "Europa are nevoie nu doar de un institut de renume, dar de multe centre tehnologice puternice", a declarat comisarul pentru cercetare, Helga Nowotny.

Intr-adevar, oficialii spun ca pe batranul continent se realizeaza cercetari importante, sunt descoperiri si inventii, dar cand vine vorba de transpunerea lor in proiecte comerciale, doar americanii reusesc. Reteaua europeana ar urma sa cuprinda institutii de invatamant superior precum Cambridge, Institutul Louis Pasteur, Universitatea din München si altele.

Victorii europene

Europenii se pot lauda ca au intrecut Statele Unite pe mai multe domenii de activitate. Sentimentul anti-Microsoft este generat tocmai de "constiinta comuna" a batranului continent, multi oficiali si executivi din business preferand sa implementeze sistemul de operare Linux, la dezvoltarea caruia a contribuit esential finlandezul Linus Torvalds. Faptul ca Micorsoft ar fi "abuzat" de pozitia de lider de piata pentru a-si scoate din joc rivalii a fost un pretext excelent pentru Comisia Europeana de a sanctiona o companie americana. Mai avem insa de asteptat pana cand Linux va depasi Windows in mediul european.

Batranul continent se poate insa lauda cu faptul ca Nokia a depasit de mult Motorola ca vanzari de telefoane mobile. In trimestrul trei din 2006 (incheiat la 30 septembrie) compania europeana a vandut 88,5 milioane de telefoane la nivel mondial, fata de Motorola, cu 53,7 milioane de telefoane. Cresterea inregistrata de vanzarile Nokia este de 34,7% fata de aceeasi perioada a anului trecut, in timp ce Motorola marcheaza un plus de 21,1% si lasa deoparte sperantele ca va ajunge din urma firma finlandeza.
La fel, in domeniul soft-ului pentru afaceri, germanii de la SAP au reusit cu brio sa depaseasca Oracle, companie americana detinuta de miliardarul excentric Larry Ellison. Cu toate achizitiile facute de acesta in ultimii ani, nici macar cele 10 miliarde de dolari platite pentru PeopleSoft nu au ajutat compania americana. Mai mult, cota de piata a SAP a crescut pe fondul scandalului dintre Oracle si PeopleSoft dinaintea achizitiei.

Europenii se pot lauda, de asemenea, ca au operatori de telefonie mobila globali, precum Vodafone, cel mai mare jucator din domeniu dupa incasarile realizate, Orange sau chiar T-Mobile, care este implicat si pe piata americana.

Romania si contributia sa

Poate ca in alte domenii nu suntem prea importanti, dar in IT&C putem spune ca ne descurcam in Europa si aducem cateva puncte in competitia cu Statele Unite. Romania este patria singurului produs antivirus european care cucereste piata americana si primeste note mari chiar de la specialistii IT americani: BitDefender. Avem companii care au vandut tehnologie catre Microsoft, Adobe Systems si altele. De altfel, specialisti romani sunt si la Google, si la Microsoft si in oricare alta companie americana ne vine in minte.

De la 1 ianuarie, toate produsele romanesti vor fi "made in EU", asa ca oficialii de la Bruxelles se vor putea lauda linistiti ca vor fi mai competitivi fata de americani. Probabil ca specialistii nostri vor putea calatori si lucra mai usor in Europa, iar institutiile de invatamant vor putea colabora la proiectele de tipul EIT.