Televiziunea 3D este tot mai aproape de a deveni realitate… si, in curand, chiar una comerciala. Acest lucru se datoreaza unui grup vast de cercetatori din mai multe universitati si laboratoare din Turcia, Marea Britanie, Cehia, Germania, Grecia, Finlanda si Bulgaria, coordonate de profesorul Levent Onural de la Universitatea Bilkent din Turcia care preda cursul '3D TV- televiziune tridimensionala integrata - captura, transmisie si afisare>> si care are o vasta experienta in acest domeniu.

Noutatile pe care le aduce aceasta noua tehnologie reprezinta un amplu progres pe care omenirea il face in aceasta directie, a tridimensionalului, claritatea si rezolutia imaginilor color fiind de acum o experienta fantastica pe care ochiul uman o va putea percepe fara ajutorul ochelarilor 3D, asa cum se intampla pana acum. Imaginile video astfel surprinse vor fi cu mult mai antrenante si mai interesante decat tot ce exista pana in prezent iar posibilitatile care vor exista, atat pentru redarea, cat si pentru transmisia video vor fi infinit mai numeroase.

Vom putea ca in timpul unui meci de fotbal sa intram - e adevarat ca doar virtual - pe teren si sa vedem cum se desfasoara acesta si care sunt senzatiile pe care le traiesc jucatorii sau vom putea sa intram in pielea unui personaj dintr-un film preferat. Si acestea nu sunt scenariile unor jocuri pe calculator, ci lucruri pe care le vom putea face ori de cate ori dorim, utilizand doar un televizor sau un monitor care va putea trasmite imagini video 3D. Proiectul pentru dezvoltarea acestei noi tehnologii apartine consortiului 3DTV, care este cel mai mare din lume in acest domeniu la ora actuala si vizeaza in mod deosebit scopuri tehnice. Pana in prezent s-au obtinut in laborator prototipuri de captura 3D folosind camere multiple si se pot reprezenta scene 3D din secventele multi-video capturate. De asemenea s-au realizat si prototipuri pentru integrarea audio-video pentru internet si mai multe pentru afisarea imaginilor 3D.

Principiul dupa care s-a construit modelul teoretic pentru aceasta tehnologie este unul foarte simplu. Totul pleaca de la "constructia" ochilor nostrii: noi vedem 3D, adica putem aprecia dimensiuni nu numai dreapta-stanga, sus-jos ci si in adancime, departe-aproape datorita faptului ca avem doi ochi. Imaginile se formeaza diferit si sunt analizate si comparate in creier si datorita diferentelor dintre ele apreciem departarea.

Ochii se afla la distanta medie de 7 centimetri intre ei si ce vede un ochi nu vede celalalt. In esenta, fiecare ochi luat separat vede o imagine 2D. Creierul face ca perceptia noastra sa fie de 3D. La fel vor lucra prin urmare si imaginile 3D. Daca vrem sa obtinem o imagine 3D trebuie sa avem de fapt doua imagini normale, ca cele pe care le avem astazi de la aparatele foto, obtinute insa de la doua aparate identice, situate la 7 centimetri departare unul de celalalt, la fel cum sunt ochii nostrii.

La fel se intampla si cu imaginile video, nu numai cu cele foto, diferenta in acest caz fiind ca in locul aparatului de fotografiat se vor folosi camere video. De aici pana la televiziune nu a mai ramas decat un singur pas, iar pana la un internet 3D un altul la fel de mic… sau de mare (!!!) ca si acesta.

Citeste si:

Metoda care se foloseste este identica cu cea utilizata si in prezent (in cazul folosirii ochelarilor speciali) si se bazeaza pe principiul polaritatii luminii. Exista un dispozitiv asemanator unei lentile care lasa sa treaca lumina ce oscileaza numai pe o anumita directie, iar pe directia perpendiculara cu ea lumina nu este lasata sa treaca - aceasta lentila se numeste in termeni tehnici polarizor. Daca se pun la cele doua proiectoare doua polarizoare, unul vertical si unul orizontal, pe ecran vor rula doua filme, unul polarizat vertical si unul orizontal, astfel obtinandu-se senzatia de 3D. Pana acum cu aceste lentile se confectionau ochelari cu care se puteau vedea filme create special pentru 3D. De acum insa vom putea avea acest sistem intr-un televizor fara sa mai fie nevoie de alte dispozitive, inlocuindu-se lentila ochelarilor cu ecranul televizorului, insa senzatiile vor fi chiar mai bune pentru ca ochiul nu va mai fi constrans de acesti ochelari, care ii reduc campul vizual.

Si, pe langa schimbarea modului in care vom privi la televizor, tehnologia 3DTV are si aplicatii in alte domenii cum ar fi: medicina, stomatologie, traficul aerian, divertisment si altele. Si asta ne va schimba modul in care percepem lumea acum, nu lumea reala, ci lumea virtuala, de care suntem din ce in ce mai prinsi.

Este sigur faptul ca va mai dura ceva timp pana cand ne vom putea bucura de aceasta tehnologie, insa trebuie stiut faptul ca aceste dispozitive nu vor avea un pret foarte ridicat fata de tehnologia actuala, datorita faptului ca se foloseste ca baza cea existenta. Efectul 3D la film va fi insa senzational: daca luam la un loc ce a adus in plus stereofonia si filmul color cu sunet nu obtinem un salt ca cel produs de efectele 3D.

Insa echipa 3DTV este constienta ca va mai dura ceva timp pana cand se va realiza concret acest proiect desi cercetarile de baza pentru aceasta tehnologie avanseaza rapid. Este nevoie de inca un deceniu pentru a putea deveni o realitate comerciala, dar asta doar daca proiectul va fi sustinut financiar.

Oricine poate sa sustina acest proiect pentru a deveni cel mai bun proiect pe tehnologie al anului, in gala care va avea loc anul viitor, in martie, la Helsinki, vizitand http://ec.europa.eu/ information_society/istevent/2006/cf si votand. Pagina 2D!