Jurnalistii de online si bloggerii au ridicat manusa aruncata de presa traditionala prin vocea magnatului Rupert Murdoch, care a decis sa contracareze concurenta agregatorilor de stiri gratuite, proclamand un Manifest al Internetului, indipensabil, spun ei, oricarui discurs mediatic de astazi.
15 jurnalisti si bloggeri din Germania au redactat o proclamatie in 17 principii , intitulata "Internet Manifesto", despre cum functioneaza jurnalismul in ziua de azi si care ar trebui sa fie relatia dintre presa traditionala si noile forme de media.
"Cand vezi ca schimbarea se apropie, ai trei moduri de a raspunde: sa o ignori, sa incerci sa impiedici schimbarea sau sa gasesti in ea o oportunitate. Dar inovatorii sunt depasiti: marile trusturi media isi acorda o mare atentie. (...) Manifestul este important, pentru ca, daca inovatorii se aduna impreuna, este singurul mod de a atrage atentia", este premisa de la care pornesc bloggerii.

"Suntem obositi de faptul ca discutiile despre viitorul jurnalismului nu iau in considerare internetul, dar se concentreaza asupra dorintelor despre cum cred jurnalistii ca trebuie sa fie", spune unul dintre initiatorii manifestului, Sascha Lobo, citat de The Guardian, referindu-se la dezbaterea din ultima vreme, provocata de decizia lui Rupert Murdoch de a introduce la toate publicatiile sale continutul online contra cost. Pentru magnatul de presa, miza asumata era cea a calitatii jurnalismului: continutul de calitate, indiferent daca este in print sau online, nu poate fi gratuit, era deviza lui Murdoch.

"Internetul este diferit: produce sfere publice diferite, precum si diferite deprinderi culturale"
, este primul principiu proclamat de initiatori. Internetul aduce imbunatatiri presei, daca acesta isi adapteaza metodele de lucru realitatii tehnologice de astazi, "in loc sa ignore provocarile", argumenteaza acestia.

"Internetul este un imperiu mediatic de buzunar", se arata in cel de-al doilea punct al proclamatiei.. Web-ul rearanjeaza structurile media existente, transcenzand chenarele si polii oligarhici. Publicarea si diseminarea continutului mediatic nu mai este legata de investitiile majore, argumenteaza bloggerii, pentru care functia definitorie a jurnalismului este aceea a gatekeeping-ului.

"Internetul este societatea noastra, societatea noastra este internetul", spune al treilea principiu, aratand ca platformele web, Wikipedia sau YouTube au devenit parte a vietii cotidiene. "Daca trusturile media vor sa mai existe, trebuie sa inteleaga lumea utilizatorilor de azi si sa adopte formele lor de comunicare", explica proclamatia.

Urmatoarele doua puncte sunt generale, specificand ca "Libertatea de pe internet este inviolabila", respectiv ca "Internetul inseamna victoria informatiei". Mai mult, autorii raspund mesajelor din presa tarditionala, care spun ca online-ul face rabat de la calitate, spunand ca "schimbarile din internet imbunatatesc jurnalismul. Prin intermediul intrnetului, jurnalismul isi poate indeplini rolul socio-educational".

Internetul isi asuma o functie de coeziune sociala, pentru ca functioneaza prin retele, iar acestea inseamna conexiuni. "Cei care nu le folosesc se exclud din discursul social", sustine punctul sapte al manifestului, intr-o formulare sociologica.

Agregatorii faciliteaza calitatea jurnalismului, nu o distrug si nici nu o izoleaza in registrul minor. Mai mult, Internetul contribuie la consolidarea democratiei: "Democratia de bazeaza pe participare si pe libertatea informatiei. Transferul discutiei politice de la presa traditionala la internet si largirea discutiei prin includerea participarii civice este una dintre noile sarcini ale jurnalismului".

"Libertatea presei inseamna libertatea de opinie", iar acest privilegiu este valabil pentru oricine care poate contribui la indeplinirea obligatiilor jurnalistice. "Calitativ vorbind, nicio distinctie nu trebuie facuta intre continutul platit si cel neplatit, ci intre jurnalismul bine sau prost facut".

"Mult este mult- nu exista prea multa informatie", spun bloggerii. Pamfletistii, enciclopedistii si jurnalistii dovedesc ca mai multa informatie duce la mai multa libertate, atat pentru individ, cat si pentru societate in ansamblu. In plus, "traditia nu este un model de afacere" de care sa te cramponezi. "Copyright-ul a devenit o datorie civica pe internet", dar acest principiu trebuie echilibrat, pentru ca si "proprietatea antreneaza obligatii", sustine manifestul.

"Internetul are mai multe sisteme de valori", iar "Ce este pe internet ramane pe internet" sunt urmatoarele puncte ale manifestului, care se incheie cu o replica data pretentiilor presei traditionale de a ramane unica instanta media de calitate: "Calitatea ramane cea mai importanta calitate" si "Totul pentru toti". Internetul, se argumenteaza, constituie o infrastructura pentru schimbarile sociale, superioara presei din secolul XX. "Generatia Wikipedia" este capabila sa discearna credibilitatea sursei, raspund bloggerii.

In ultimele luni, presa traditionala, amenintata de spatiul virtual in care stirea se propaga fara a fi asumata jurnalistic si pe care fiecare anonim este invitat sa o reconstruiasca intr-un context al subiectivismelor, a decis sa contracareze concurenta online-ului. Tonul l-a dat Murdoch, care, pornind de la premisa ca "revolutia digitala a deschis canale noi si ieftine, dar nu a facut continutul gratuit", a anuntat introducerea unor taxe pentru accesul la editiile online ale tuturor publicatiilor pe care le detine. Arma pe care Murdoch se bazeaza in lupta cu online-ul gratuit este excelenta, pentru ca publicul cititor de presa nu este nici orb, nici indiferent la continut. Miza majora, dincolo de recuperarea terenului si a banilor, este una umanista: publicul insusi trebuie trezit. Este vorba, in esenta, de construirea unei noi paradigme mediatice, dupa decenii in care perceptia asupra ziaristicii a fost deformata, considerandu-se ca oricine are acces la internet poate juca si rolul unui jurnalist.

Associated Press, una dintre cele mai puternice agentii media, a decis sa-si modifice strategia si modul de lucru, pe acelasi principiu al diferentei specifice, furnizand continut impachetat si dezvoltand pagini tematice pe fiecare subiect al actualitatii. Pentru a face diferenta fata de editiile online ale publicatiilor si fata de site-urile gratuite de stiri, agentia a decis sa ridice miza si sa livreze un continut original.

Mai mult, peste 500 de publicatii din intreaga lume si-au anuntat intentia de a introduce un sistem de plata pentru editiile online, pe un portal unic initiat de grupul Journalism Online. Grupul a anuntat ca, pana in prezent, responsabili de la 176 de cotidiene si alte 330 de publicatii au semnat scrisoarea de intentie, pentru a deveni afiliati la proiectul portalului unic de comercializare a continutului online.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.