Dupa sute de declaratii publice si zeci de dezbateri televizate, candidatul democrat la presedintia Statelor Unite, Barack Obama, ramane o personalitate care intriga. "Victoria lui Barack Obama in alegeri ar reprezenta o schimbare fenomenala pentru Statele Unite si pentru intrega lume", a declarat recent Kofi Annan, fost presedinte al Organizatiei Natiunilor Unite.

Cartea lui Barack Obama, "Indrazneala de a spera", "indica spre ce drum s-ar putea indrepta lumea in urmatorii ani", se arata in comunicatul editurii RAO.

In iulie 2004, Barack Obama a electrizat participantii la conventia nationala a Partidului Democrat cu un discurs care se adresa americanilor din intregul spectru politic. O expresie a ramas fixata in mintea ascultatorilor ca un memento ca, in ciuda tuturor neintelegerilor si conflictelor din istoria Statelor Unite, americanii au fost intotdeauna calauziti de un optimism tenace in ceea ce priveste viitorul, sau de ceea ce senatorul Obama a numit "indrazneala de a spera".

Cartea descrie viziunea lui Barack Obama despre cum pot fi depasite neintelegerile politice pentru a ataca probleme concrete.
El analizeaza insecuritatea economica crescanda a familiilor americane, tensiunile rasiale si religioase din stat si amenintarile transnationale – de la terorism la pandemii – care se aduna dincolo de granitele Statelor Unite.

Barack Obama scrie, de asemenea, despre rolul pe care il joaca credinta intr-o democratie – despre domeniile unde este vitala si despre cele unde nu trebuie sa se amestece niciodata. La baza povestilor lui despre familie, prieteni, membri ai Senatului si chiar despre presedinte sta cautarea neobosita a unei legaturi: fundamentul pentru un consens politic datator de speranta.

Barack Obama vorbeste in cartea sa cu un ton surprinzator de intim si cu un umor autopersiflant, despre acomodarea lui cu functia de senator, despre incercarea de a echilibra cerintele functiei publice cu ale vietii de familie si despre propriul angajament religios din ce in ce mai profund.

Obama s-a nascut la 4 august 1961 in Hawai, din tata kenian si mama alba, din Kansas, o familie neobisnuita intr-o perioada in care casatoriile mixte erau interzise in mai multe state americane. Barry, cum i se spunea atunci candidatului democrat, a crescut intr-un mediu modest, dar intelectual si atent, desi a fost abandonat de tatal sau cand avea doi ani.

In 1967, la varsta de sase ani, Barack Obama a plecat in Jakarta, impreuna cu mama sa care cunoscuse un militar indonezian. "Mi-a luat doar sase luni sa invat limba, obiceiurile si legendele Indoneziei", povesteste Obama in autobiografia lui, "Visurile tatalui meu". Copilul Barack Obama a avut o experienta foarte diversificata: intr-o zi manca sarpe, a doua zi primea o maimuta Tata ca animal de companie.

Citeste si:

"Pastrez amintirea unei perioade fericite, pline de aventura si mister", scrie Obama in cartea sa, "Indrazneala de a spera". Dar Jakarta este departe de linistea Hawaiului. Obama descopera repede mizeria atunci cand, spre exemplu, un cersetor cu fata diforma si o gaura in loc de nas i-a cerut de mancare. "Am aflat atunci ca lumea este violenta, imprevizibila si de multe ori cruda", povesteste Obama, care realizeaza ca despotismul se poate afla in centrul organizarii unor societati umane. "Am inteles, in pofida varstei mele fragede, ca pozitia sociala a familiei mele nu depindea numai de averea noastra, ci si de legaturile cu Occidentul", mai scrie candidatul la Casa Alba.

Indonezia ii va oferi mai tarziu democratului un punct de vedere asupra diplomatiei americane. "Cel putin in linii mari, totul se regaseste acolo: rolul nostru in eliberarea fostelor colonii (...) promovarea exagerata a capitalismului american si a multinationalelor, inclinatia noastra de a tolera si uneori incuraja tirania", continua Obama in cartea sa.

In 1971, perioada petrecuta in Indonezia s-a incheiat, iar Barry s-a intors in Hawai, unde s-a confruntat cu rasismul. Unul dintre colegii de clasa l-a intrebat intr-o zi daca tatal sau este canibal. Dupa o infrangere in fata unei echipe formate din afroamericani, antrenorul sau de basket i-a spus: "Exista negri si exista negrotei. Baietii acestia sunt negrotei". Obama i-a raspuns : "Exista albi. Si exista nenorociti ignoranti ca tine".

La Honolulu, Obama este admis la scoala prestigioasa Punahou. Eric Kusunoki, profesorul din liceu al senatorului de Illinois, si-l aminteste pe Obama ca un elev "energic si agreabil". "Senatorul Obama era un elev foarte bun cu care am lucrat cu placere", a declarat el pentru AFP, adaugand ca a fost un adolescent care a avut calitati de lider. "Era capabil sa rezolve conflictele. Era un lider linistit", isi aminteste profesorul.

Kusunoki nu este "deloc surprins" de ascensiunea lui Obama, desi nu s-a gandit vreodata ca "ar putea deveni presedintele Statelor Unite". Totusi, el a adaugat : "Am fost convins ca va reusi in ceea ce va alege sa faca. Avea toate calitatile pentru aceasta".

Barack Obama a plecat din Hawai la varsta de 18 ani, pentru a studia in Los Angeles, ajungand pentru prima data in viata lui pe continent.