Gazprom, care negociaza dur cu Ucraina, amenintand cu intreruperea livrarilor de gaz de la 1 ianuarie, daca nu ii este rambursata o datorie de 2 miliarde de dolari, este la randul sau o companie profund indatorata din cauza unei politici ineficiente de investitii, relateaza New York Times, intr-un material preluat de ziare.com.

Gazprom, care negociaza dur cu Ucraina, amenintand cu intreruperea livrarilor de gaz de la 1 ianuarie, daca nu ii este rambursata o datorie de 2 miliarde de dolari, este la randul sau o companie profund indatorata din cauza unei politici ineficiente de investitii, relateaza New York Times, intr-un material preluat de ziare.com.

Cu un an in urma, Gazprom, monopolul rus din domeniul gazelor naturale, tintea sa fie cea mai mare corporatie din lume. Cu avantul dat de preturile mari la petrol si cu sprijinul politic primit de la Kremlin, Gazprom deja ajunsese pe locul al treilea, judecand dupa valoarea de piata, imediat dupa Exxon Mobile si General Electric.

Astazi, Gazprom s-a adancit in datorii si negociaza cu guvernul un plan de salvare. Valoarea de piata, adica valoarea totala a actiunilor companiei, a scazut cu 76% de la inceputul anului. In loc sa devina cea mai mare companie din lume, a ajuns pe locul 35.

Si daca planurile de salvare sunt o practica din ce in ce mai obisnuita, niciunul dintre marii competitori privati ai Gazprom din Occident nu a solicitat vreun ajutor de acest gen.

Faptul ca cea mai mare companie energetica a Rusiei, monopol de stat, are nevoie de un plan de salvare atat de repede dupa ce pretul petrolului a atins in vara un nivel-record este un indiciu semnificativ al unei perioade turbulente.

Candva emblema a mandriei unei Rusii in ascensiune, Gazprom a devenit astazi simbolul declinului economic rapid al acestui stat petrolier, comenteaza The New York Times.

In timpul perioadei sale de inflorire, Gazprom si o alta companie energetica de stat, Rosneft, au devenit instrumente pentru realizarea unor renationalizari mascate.

Pe masura ce preturile la petrol au crescut, si actiunile lor au crescut, insa in loc sa investeasca suficient de mult in forare si explorare, presedintele rus din acea perioada, Vladimir Putin, si-a urmat agenda pe care si-o propusese de recastigare a controlului public asupra campurilor petrolifere si a industriei petroliere private din domeniu.

Ca urmare, cand a venit momentul turbulentelor de pe pietele financiare, Gazprom a intrat in criza creditelor profund indatorat si cu o lista de mari restante in ceea ce priveste investitiile de capital. Sub Putin, care acum este premier, Gazprom si Rosneft sunt controlate de Kremlin in asa masura, incat companiile nu numai ca sunt conduse de persoane numite de Guvern, ci direct de catre ministri, care fac parte din consiliile lor de administratie, explica NYT.


Despre autor:

Ziua

Sursa: Ziua


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.