Multi militari aflati in Irak au pierdut banii plasati in fonduri de pensii in urma prabusirii burselor din cauza crizei financiare, motiv pentru care interesul pentru campania prezidentiala americana a fost mai mic decat cel acordat urmaririi evolutiilor din piata financiara, relateaza AFP.

Ori de cate ori si-a deschis calculatorul in ultimele saptamani, locotenentul Mark Grabski nu a consultat cele mai recente sondaje pe tema alegerilor prezidentiale americane, ci a urmarit neputincios pe site-urile financiare amploarea pierderilor sale. "La site-urile favorite aveam inculsa lista site-urilor societatilor in care investea fondul meu de pensii suplimentar. Si in fiecare zi vedeam cum cursurile lor se prabusesc", a spus militarul de la baza americana Speicher, aflata la nord de Bagdad, citat de NewsIn.

"Am pierdut zeci de mii de dolari" in criza financiara, spune militarul in varsta de 31 de ani, care se ocupa cu inspectia generala a bazei. "O treime din salariul meu se duce in <<thrift savings program>>, un fond privat de pensii, complementar, rezervat functionarilor si militarilor americani. "Am pierdut 30% din aceasta pensie in criza financiara", a subliniat el.

Acesta pensie privata se adauga pensiei date de armata, a carei valoare se ridica la 50% din salariile militarilor care au servit timp de 20 de ani si 75% pentru cei care au 30 de ani vechime.

La Camp Speicher, criza a eclipsat adesea campania prezidentiala. Ciclonul financiar este cu atat mai grav resimtit cu cat pentru acesti soldati este vorba despre bani castigati in schimbul patrulelor, uneori in lupte, in praful din Tikrit, fief al fostului dictator Saddam Hussein.

Impactul crizei asupra portofelelor si a pensiilor private ale militarilor americani din Irak este dificil de masurat. Ofiterii, mai in varsta si grijulii fata de viitorul lor, au fost cu siguranta mai afectati de tulburarile de pe piata bursiera, insa nici tinerii nu au fost crutati.

"I-am incurajat pe tinerii militari sa se inscrie la pensiile private. Cand un soldat soseste in Kuwait, inainte de a fi desfasurat in Irak, este aproape unul dintre primele sfaturi care i se dau", explica locotenentul Grabski.

Pentru comandantul Daniel Meyers, care lucreaza la comandamentul central al armatei americane pentru nordul Irakului, pierderile sunt mai limitate, de 3.100 dolari. "Nu dau decat 8% din salariu (care este de circa 5.000 de dolari in Irak), dar pentru mine este o suma", spune el. Un soldat simplu aflat in Irak castiga circa 2.000 de dolari pe luna.

La centrul de comanda, in toiul crizei, analistii financiari au luat locul jucatorilor de baseball pe ecranele televizoarelor. "Toata lumea urmarea criza. Cand se auzea sunetul clopotelului de incheiere a sedintei de pe Wall Street, eram traumatizat. Nu mai dormeam decat vreo doua ore pe noapte", isi aminteste ofiterul, originar din statul New York. Acest militar in varsta de 32 de ani, a carui divizie are baza in Germania, nu asteapta mare lucru de la viitorul presedinte american. "Cu exceptia faptului ca poate Barack Obama numeste pe cineva la instanta de reglementare a pietelor sau Congresul adopta legile de reglementare", spune militarul.

De atunci, Grabski, ca si comandantul Meyers asteapta pur si simplu ca pietele sa-si revina, pentru a putea spera ca mai recupereaza din bani. Alti militari, mai aproape de pensie, au pierdut insa mult in ultimele saptamani. "Mai am trei ani pana la pensie si am pierdut jumatate din fonduri", spune un sergent originar din Alabama. "Nu acuz pe nimeni, semnand acel contract stiam ca exista un risc", adauga militarul, care este de 30 de ani in armata. "Insa cand plec in misiune, mi se intampla sa ma gindesc ca eram foarte aproape de o pensie frumoasa. Cateva luni mai aveam pentru a lua pensia de la armata, plus pe cea privata. Nu ma imaginam continuand sa lucrez in civil dupa 30 de ani de cariera militara", conchide el cu regret.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.