Business • 16 Aprilie 2008 • 23:14
Cladirile-mamut care au aparut in ultima vreme in Capitala sunt croite dupa o reteta standard. Cele mai multe nu au aviz de mediu, sint ridicate pe spatii verzi si au luat locul unor parcuri, pentru ele fiind jertfiti sute de copaci. Consecintele nu s-au lasat asteptate. Dincolo de imaginea unui oras betonat si kitschos, fundatiile blocurilor-turn au afectat nivelul pinzei freatice, inundind subsolurile cladirilor din jur.

Povestea gigantilor din beton nu difera foarte mult de la un caz la altul. Rolul lor, departe de a fi unul estetic sau practic, este de a aduce citeva milioane de euro in contul unor oameni de afaceri. Punctul zero este impartirea zonelor de influenta. Ulterior se gasesc citiva oameni care au avut sau nu pamint pe undeva prin Bucuresti. Nu conteaza unde, pamint sa aiba. Apoi, le sint cumparate drepturile litigioase, in schimbul unor sume de sute de ori mai mici decit marele "pot".

Odata parcursa etapa de improprietarire prin retrocedare, terenurile de lux sunt rebrenduite. Se deschid santierele pentru constructiile-mamut. Pamintul cu pricina se va transfoma in scurt timp intr-o adevarata mina de aur prin chiriile exorbitante practicate pe piata imobiliara a Bucurestiului. Pentru construirea gigantului nu mai este necesara nici macar rabdarea, pentru ca hirtiile de avizare sunt plasate in locuri-cheie ale birocratiei romanesti. Imediat apar "prietenoasele" garduri de metal peste care nici pasarea nu trece si se demareaza lucrarile. Si uite asa, ne trezim ca pe geamul nostru din bucatarie nu ne mai imbie mirosul teiului inflorit, ci peretele de beton al vecinului rezidential.

BETON VS OXIGEN. Acordul de mediu ar trebui sa fie vital in cazul unor astfel de cladiri. Hirtia, invizibila de cele mai multe ori, ar trebui sa mai salveze ceva din spatiul verde jertfit pe altarul acestor cladiri. Or, in aceste cazuri, avizele de mediu sint, de cele mai multe ori, verbale. Astfel ca, dupa amenajarea santierului, apar diverse amenzi care sunt insa departe de a multumi nevoia de verdeata a unui Bucuresti sufocat. Acestea obliga developerul sa planteze alti 200 de copaci, dar nu in Capitala.

"Din punctul meu de vedere, toate aceste cladiri s-au ridicat banditeste, peste noapte, incalcind legislatia, fara ca pe acele panouri sa scrie clar scopul si durata santierului. De exemplu, in fata la Romexpo se vor construi doua blocuri-turn. Acolo au fost defrisati mai multi copaci, iar pentru primirea acordului de mediu au depus documentatia dupa ce au pus la pamint pomii. Au primit amenda sa planteze in schimb 200 de copaci, dar asta nu rezolva problema spatiului verde din Capitala", explica Niculae Radulescu-Dobrogea, presedintele ONG-ului Eco-Civica.

ZONE VIZATE. De obicei, constructiile-mamut au aparut in zone de lux ale Bucurestiului. Cele mai vizate au fost Calea Victoriei, zona Dorobanti si Piata Armeneasca. Consecintele nu s-au lasat indelung asteptate. Astfel, o data cu ridicarea cladirii BRD din Piata Victoriei, care nu a avut grija sa pastreze nici un metru patrat de verdeata, cotele de poluare au crescut simtitor. Cladirile ridicate pe Calea Victoriei au afectat si pinza freatica. Astfel, de la Magazinul Victoria la cladirea CEC, mai toate subsolurile au fost inundate. Prin betonarea celor 3-4 niveluri din pamint ale blocurilor-turn, apa si-a schimbat directia, revarsindu-se in subsolurile cladirilor din vecini.

Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National

Abonează-te pe

Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.