Referendumul de la Snagov cu privire la construirea unei piste de Formula 3 pe islazul comunal a fost doar un banal exercitiu publicitar si o forma de girare in corpore a unor megaafaceri imobiliare ale caror ite le stapaneste chiar primarul Apostol Musat.

Prin aceasta manevra, de o legalitate indoielnica, s-a deschis de fapt o bursa imobiliara, care la prima strigare le va baga in buzunar 200 de milioane de euro actorilor care au interpretat pentru dumneavoastra scena referendumului de larg interes public.

Fara sa tina cont de legi, Primaria Snagov s-a oferit sa dea pe mana unui SRL o afacere de peste 200 de milioane de euro. Cel putin, asa se intelege la o prima citire stirea ca, la Snagov, South Pacific Group va primi in concesiune teren pe islazul comunei pentru a construi o pista de raliu si un complex comercial. Adevarul este unul mult mai... banos, pentru cei care folosesc legea si proprietatea publica drept mijloace de imbogatire. Acest referendum a fost de fapt portita legala necesara pentru aducerea in intravilanul localitatii a terenurilor unei mari afaceri imobiliare.

PROCENTUL DE MILIOANE DE EURO. La Snagov, punerea in posesie a locuitorilor cu proprietatile confiscate de regimul comunist a intampinat problema suprafetelor insuficiente: o buna parte din terenul comunei fusese inglobata in suprafata administrata de catre Ferma Vlasia. Terenul avut la dispozitie de autoritati pentru reconstituirea proprietatilor era prea putin. S-a facut un compromis. Fiecare solicitare de improprietarire a fost solutionata partial: petentii aveau sa primeasca terenurile in proportie de 88%, restul de 12% fiind promis pentru momentul la care va fi gasita o solutie.

Situatia a trenat vreme indelungata, dar s-a rezolvat pana la urma, in 2007, printr-o decizie judecatoreasca. Fosta ferma a Gospodariei de Partid Vlasia a fost obligata sa cedeze comunei Snagov terenurile necesare pentru restituirea integrala a terenurilor – 220 de hectare.

Stirea ca a venit vremea ca oamenii sa-si primeasca cele 12 procente din terenuri nu s-a confirmat insa oficial, ba chiar a fost inlocuita de o alta informatie: terenurile care ramasesera de restituit se vor transforma in actiuni la Fondul Proprietatea. In toata aceasta confuzie, in comuna au aparut repede speculatori care s-au oferit sa cumpere drepturile de improprietarire la un pret modic, mai intai, de 0,8 euro pe metru patrat, dar piata neagra a evoluat repede, in scurt timp. Terenul a ajuns sa se vanda chiar si cu 30 de euro/mp. Interesul cumparatorilor pentru acest teren a fost ridicat datorita aparitiei Autostrazii Bucuresti – Brasov chiar la marginea Fermei Vlasia.

Informatiile confuze, dar si preturile oferite, ademenitoare pentru localnici, au fost baza unei afaceri de mare succes. "Primaria a lucrat in ultimul an numai pentru cei care au vandut astfel de proprietati‘‘, ne-a declarat unul dintre localnici, mai slobod la gura. Un angajat al primariei ne-a recunoscut, de altfel, ca cel putin jumatate dintre cei 1.000 de localnici indreptatiti la terenuri din suprafata stapanita pana de curand de Ferma Vlasiei si-au scos adeverinte care sa le ateste aceasta calitate. Adeverintele sunt singurul indiciu oficial al tranzactiilor cu acele terenuri, pentru ca in lipsa titlurilor de proprietate, vanzarea ia forma juridica a unor intelegeri notariale de imputernicire totala a celui care pune banii jos.


Despre autor:

Jurnalul National

Sursa: Jurnalul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.