Business 1 Iunie 2009 13:17
Bucurestiul, din punct de vedere arhitectural a cunoscut o dezvoltare accentuata de-a lungul timpului, insa, de multe ori ridicam privirea si in jur gasim o inconsecventa de stiluri. Cum este vazuta aceasta problema prin prisma autoritatilor, povesteste Gheorghe Patrascu, arhitect-sef al Capitalei.
"Bucurestiul a fost, este si va fi un <melanj> de stiluri, deoarece este un dat al istoriei pe care a parcurs-o, a faptului ca orasul nu a avut regulamente de urbanism care sa fie urmarite cu mare consecventa pentru a da unitate spatiala. Aceasta diversitate a tesutului urban reprezinta in unele cazuri farmecul orasului. Desigur, nu ma refer aici la interventiile violente care au denaturat ireversibil unele zone ale orasului si care nu au avut decat un singur scop - specula imobiliara.

Fenomenul a aparut inca inainte de al doilea razboi mondial si a ajuns sa devina apoape regulă in ultimii ani. Fenomenul provine in mare masura din incapacitatea autoritatii locale de a avea un program amplu si urmarit cu consecventa dezvoltare coerenta si durabila a orasului. Pe langa alte aspecte legate in principal de costurile unei dezvoltari armonioase, ceea ce a lipsit in primul rand a fost lipsa vointei politice, atat la nivel local cat si la nivel central, deoarece problemele unei capitale de talia Bucurestiului nu pot fi rezolvate exclusiv de un primar general cu atributii, de foarte multe ori, limitate. Speram ca peste 10 ani Bucurestiul va arata mult mai bine, mai ales in ceea ce priveste organizarea spatiilor publice, isi va pastra, eventual corecta, aspectul in zonele foarte clar constituite si va suferi transformari majore in fostele zone industriale, acum in proces de reconversie. Principalul obiectiv pe termen scurt este oprirea derogarilor excesive de la Planul Urbanistic General", a declarat Patrascu intr-un interviu acordat EuroMetropola.

Nici reabilitarea centrului istoric nu este scutita de dificultati. Cand se va finaliza acest proces, Patrascu incearca sa fie realist.

"In centrul istoric in acest moment se desfasoara un proiect de reabilitare a infrastructurii. Din pacate au existat probleme privind ritmul lucrarilor si a unor carente contractuale. Speram ca lucrarile se vor relua curand. Problemele de fond incep din momentul rezolvarii infrastructurii, deoarece ansamblul istoric al Bucurestiului manifesta evidente probleme de destructurare si trebuie initiat un program de revitalizare. Primaria Generala intentioneaza sa infiinteze in viitorul foarte apropiat o structura in cadrul Directiei de Urbanism si Amenajarea Teritoriului care sa gestioneze problemele specifice ale Centrului Istoric. Se are de asemenea in vedere initierea unui program de finantare a reabilitarii fatadelor cladirilor in Centrul Istoric. Vor fi incurajate investitiile si se va intra intr-un dialog de parteneriat cu proprietarii si detinatorii de drepturi din zona. Proiectul are sanse sa fie finalizat in linii generale in aproximativ 4-5 ani".

Cat despre autorizatiile de construtie pe care primariile le-au inregistrat, arhitectul-sef al Capitalei identifica o carenta in ceea ce priveste segemnetul rezidential care sa se adreseze persoanelor cu venituri mici si medii.

"Cele mai multe cereri se inregistreaza evident pentru segmentul rezidential, dar daca raportam cererea la necesitati, cel mai solicitat este segmentul birouri si apoi comercial. In zona rezidentiala consider ca exista o prea mica preocupare pentru locuinte sociale sau care se adreseaza populatiei cu venituri mici sau medii, deoarece fara sustinerea masiva a statului nu se obtin profituri semnificative din asemenea activitati. Cheia unei dezvoltari rezonabile este de a stabili un echilibru acceptabil intre interesul public si cel privat. Nu are nicio importanta daca dezvoltarea se face pe orizontala sau pe verticala, totul este sa se respecte principiile dezvoltarii durabile. Există proiecte foarte indraznete si bine structurate, ca de exemplu cel mai recent, un ansamblu propus de celebrul arhitect Bofil in zona Lacului Morii, un mix rezidential, ofice, comert si zona de loisir. Acest tip de proiect are insa nevoie de o perioada mai lunga de maturare", a completat Patrascu.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.