Ordonanta de guvern privind protectia clientilor bancari duce la majorarea costurilor la creditele pentru populatie.

Formulele de calcul ale dobanzilor sunt din ce in ce mai complicate. Aceasta este reactia bancilor la Ordonanta de Guvern referitoare la creditare

Alpha Bank si, mai recent, UniCredit Tiriac au decis sa modifice formula de calcul al dobanzii variabile conform cu ultimele prevederi ale legii. Desi actul normativ ar fi trebuit sa fie construit pentru a aduce avantaje clientului bancar in prima faza, rezultatul este exact opusul. Acest lucru se intampla, printre altele, si din cauza faptului ca bancile includ acum in dobanda variabila tot riscul de tara si toate costurile cu rezerva minima obligatorie (ambele la niveluri extrem de ridicate).

Astfel, in cazul creditului pentru locuinta in lei oferit de UniCredit Tiriac, de exemplu, dobanda creste de la un maxim de 17,45% pe an la 24,33% pe an.

In cazul Alpha Bank, observam o majorare de dobanda la nivelul imprumuturilor pentru locuinta oferite in euro. Dobanda creste de la 8,4 la aproximativ 9% pe an. In cazul creditului de locuinta in euro oferit de UniCredit Tiriac, dobanda creste de la un maxim de 12,12% la 13,42%. Majorari semnificative gasim la Alpha Bank in cazul creditelor de nevoi personale, unde dobanda creste cu pana la doua procente.

Cele doua banci se aliniaza normelor elaborate de protectia consumatorilor potrivit directivei europene privind creditul de consum. Astfel, formula de calcul al dobanzii variabile este modificata pentru a fi explicata pe larg potentialilor clienti. Formularea ,,dobanda poate fi modificata in functie de conditiile pietei” va disparea practic din contracte. Asta nu inseamna insa ca noile formule sunt si usor de inteles pentru public. Astfel, in cazul UniCredit Tiriac, dobanda variabila are urmatoarea formula: „D = EURIBOR/ROBOR/ LIBOR 6 Luni + CDS medie pe ultimele 3 Luni + efectul MRR corelat + Marja bancii”.

Adica la dobanda medie la euro, lei sau la dolari se adauga un anumit procent care rezulta din costurile rezervei minime impuse de BNR (efectul MRR), costul anual pe care trebuie sa-l plateasca un investitor pentru a se asigura impotriva riscului de tara (CDS) si o marja a bancii. Cum BNR nu intentioneaza sa scada rezervele minime la valuta, iar riscul de tara este din ce in ce mai mare, ne putem astepta la alte scumpiri.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.