Lipsa de pe plan local a unor instrumente financiare "toxice" de tipul derivatelor aferente creditelor "subprime" - imprumuturi ipotecare cu grad mare de risc - i-a facut pe multi sa spere ca Romania nu va fi afectata de criza ce incepuse in SUA inca din vara lui 2007.

Insa, pe masura ce criza creditelor s-a extins in toate centrele financiare puternice ale lumii, increderea intre institutiile financiare s-a pierdut, bancile nestiind care este situatia financiara a concurentilor si temandu-se ca daca dau bani cu imprumut, s-ar putea sa nu-i mai poata recupera.

Astfel s-a creat un blocaj financiar propagat in valuri si catre institutiile financiare romanesti. Multe din ele s-au vazut nevoite sa opreasca liniile de creditare pe care le acordasera companiilor si astfel au fost afectate imediat si cheltuielile de productie si investitii.

In aceasta criza a economiei reale, exportatorii primesc cea mai grea lovitura pentru ca cererea si finantarile din Uniunea Europeana si Statele Unite, principalii parteneri de afaceri ai Romaniei, au inceput sa scada odata cu extinderea crizei.

Domeniile cele mai afectate se anunta a fi industria auto, industria prelucratoare si cea textila, sectorul constructiilor si industria lemnului.

Au fost anuntate numeroase concedieri, renuntari la contractele de munca temporare, trimiteri in somaj tehnic, numarul persoanelor afectate urmand sa se situeze intre 100.000 si 400.000, potrivit analistilor. Astfel, presedintele Asociatiei Nationale a Exportatorilor si Importatorilor (ANEIR), Mihai Ionescu, estima ca disponibilizarile vor viza intre 100.000 si 300.000 de angajati din productia pentru export, iar presedintele Consiliului National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii (CNIPMMR), Ovidiu Nicolescu, constata ca firme din 30 de judete au disponibilizat de la inceputul lunii octombrie aproape 50.000 de angajati.

Statistica oficiala arata ca economia romaneasca a inceput sa se resimta in ultimele trei luni ale anului. Astfel, productia industriala a scazut cu 0,7% in octombrie fata de luna anterioara, in timp ce fata de luna similara din 2007 aceasta s-a diminuat cu 3%, din cauza comprimarii cu 4,6% a industriei prelucratoare, care nu a putut fi compensata de cresterile din sectorul de utilitati si din industria extractiva, potrivit datelor publicate de Institutul National de Statistica (INS).

In plus, cifra de afaceri din comertul cu amanuntul, care exclude vanzarile de autovehicule si motociclete, a scazut in octombrie cu 19% fata de luna precedenta, iar ritmul anual de crestere s-a temperat semnificativ, la 8,6%. Comenzile noi din industrie au fost cu 3,6% mai mici in octombrie decat in luna anterioara, ca urmare a scaderilor din sectorul bunurilor de capital si al produselor de uz curent, potrivit INS.

Importurile de bunuri in Romania si-au incetinit semnificativ ritmul de crestere in octombrie, la 3,6% raportat la aceeasi luna din 2007, in timp ce exporturile au avansat cu 13,3%, evolutie care a redus deficitul comercial lunar cu 9%.

Piata imobiliara a fost prima care a cedat, inca din vara lui 2008

Tranzactiile din piata imobiliara au inceput sa se rareasca din vara acestui an, pe seama evolutiei incerte a preturilor pe plan international. In luna octombrie, insa, piata aproape ca a inghetat, in conditiile in care blocarea financiara la nivel international a fost dublata de noile masuri de limitare a creditarii impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR). Pe de alta parte, temperarea cresterii preturilor la constructii si terenuri - in special in Capitala - era de asteptat dupa scumpirile galopante din ultimii cinci ani.

Astfel, multi dezvoltatori imobiliari si-au intrerupt proiectele sperand la o revenire a preturilor, iar unii au inceput dupa un timp sa mai reduca din marjele de profit ca sa poata vinde. Efectul in lant s-a rasfrant asupra agentiilor imobiliare, a producatorilor si distribuitorilor de materiale de constructii, a producatorilor de mobila si decoratiuni interioare, dar si a celor de electrice si electrocasnice.
In plus, multe companii s-au vazut nevoite sa renunte la planurile de extindere, tocmai din cauza blocarii pietei imobiliare.

Analistii imobiliari sustin ca, din cauza crizei imobiliare internationale si a conditiilor de creditare, preturile locuintelor vechi au scazut in medie, de la inceputul anului, cu 30%, in timp ce la apartamentele noi scaderea a fost de 5-10% in 2008.

Cat priveste numarul tranzactiilor imobiliare, acesta a scazut cu 20,8% in octombrie 2008 fata de aceeasi luna a anului trecut, pana la 41.672 unitati, potrivit ultimelor datele prezentate de Institutul National de Statistica (INS).

Piata auto romanesca a fost trasa in jos de problemele investitorilor si clientilor

Industria auto din Romania - ce reprezinta aproape 10% din produsul intern brut (PIB) al tarii, cu o cifra de afaceri de circa 11,5 miliarde euro, potrivit estimarilor vicepresedintelui Asociatiei Producatorilor si Importatorilor de Autovehicole din Romania (APIA), Brent Valmar - pare sa fie unul dintre cele mai afectate sectoare de criza economica globala, in conditiile in care marile companii pentru care Romania produce piese si automobile isi restrang activitatea.

Astfel, directorul Dacia, Francois Fourmont, estima la finalul lunii octombrie ca piata auto din Romania ar putea scadea cu 11,5% in 2009, pana la nivelul din 2006.

Reprezentantii Ford in Romania sustineau la jumatatea lunii noiembrie ca planurile constructorului american de masini nu au fost afectate de criza financiara. E de vazut, insa, daca investitiile de 675 milioane euro pentru modernizarea fabricii de la Craiova se vor avea intr-adevar loc din ianuarie 2009, in conditiile in care Ford nu a primit ajutor guvernamental din partea SUA, spre deosebire de competitorii sai - General Motors si Chrysler.

Dacia Renault s-a vazut nevoita sa isi intrerupa activitatea pe 30 si 31 octombrie, dupa care conducerea compeniei a trimis din nou muncitorii acasa, de pe 20 noiembrie 2008 pana pe 11 ianuarie 2009, urmand sa-i remunereze cu 85% din salariul total brut. Dacia a mai anuntat ca nu va reinnoi cele 620 de contracte pe durata determinata care ajung la termen in decembrie 2008 si va reduce ritmul productiei incepand cu 12 ianuarie 2009, ca urmare a scaderii "brutale" a pietei auto din Romania si pentru a reduce stocurile. In plus, compania a taiat bugetul de investitii pentru 2009, de la 250 milioane euro la 150 milioane euro.

Si furnizorii Dacia au anuntat ca vor trimite personalul in somaj tehnic, urmand sa decida care vor fi masurile urmatoare, in functie de programul liderului roman al pietei auto. Vanzarile de masini noi au fost afectate in ultimele luni si de importul masiv de autoturisme second-hand, de devalorizarea monedei nationale si de modificarea normelor de creditare impuse de Banca Nationala a Romaniei (BNR), care au determinat reducerea semnificativa a creditarii.

In aceste conditii, la jumatatea lunii decembrie, cei doi mari producatori de automobile prezenti pe piata romaneasca - Renault si Ford - au cerut chiar sprijin din partea statului roman. Astfel, constructorul auto american Ford, care s-a angajat sa investeasca 675 milioane euro in uzina de la Craiova, incepand cu 2009, a cerut statului roman garantii pentru imprumuturi de 400 milioane euro la Banca Europeana de Investitii (BEI). Renault, a cerut la randul sau garantii pentru un imprumut de 100 milioane euro, in conditiile in care deruleaza la Titu, in stadiu incipient, dezvoltarea unui centru de proiectare.

Potrivit datelor APIA, criza financiara globala a impins piata auto romaneasca la cel mai scazut nivel din 1999, inmatricularile de masini noi din primele 11 luni din 2008 diminuandu-se cu 53% fata de aceeasi perioada din 2007.

Si companiile siderurgice si metalurgice si-au restrans productiile

Cea mai mare otelarie din lume ArcelorMittal, care detine combinate importante si in Romania, la Galati, Hunedoara, Iasi si Roman, a anuntat la jumatatea lui decembrie ca a deschis procedura plecarilor voluntare din societate, urmand sa acorde pana la 24 salarii lunare si sume compensatorii intre 10.000 si 25.000 lei, in functie de vechimea angajatilor care aleg sa plece. In plus, conducerea ArcelorMittal a decis sa reduca numarul angajatilor la nivel mondial cu 9.000 de persoane in perioada urmatoare.
Cel mai mare producator de aluminiu din Europa Centrala si de Est, Alro Slatina, a anuntat, de asemenea, spre finalul lunii decembrie, ca ia in considerare reducerea productiei cu pana la 50% si diminuarea numarului de angajati cu 1.200 de persoane din 2009, din cauza ieftinirii aluminiului cu peste 50% de la mijlocul lunii iulie 2008 si pana in prezent. Decizia finala va fi luata in ianuarie. In plus, Alro incearca sa reduca si costurile cu materii prime, precum alumina, cocs, smoala si alte materiale si servicii.

Citeste si:

Agricultura va resimti efectele crizei mai mult din 2009

Directorul Federatiei Nationale a Producatorilor Agricoli din Romania (FNPAR), Dan Botanoiu, sustine ca aproape 15% dintre producatorii agricoli din Romania vor da faliment din 2009 pentru ca nu vor putea sa reziste pe piata in urma efectelor crizei financiare.

In noiembrie, Federatia Agrostar a cerut Ministerului Muncii si Ministerului Agriculturii intrarea in somaj tehnic a 50.000 de angajati, iar investitiile din industria de panificatie sunt afectate de criza economica, din cauza ingreunarii accesului la creditare.

Producatorul de cereale Interagro a anuntat, de asemenea, ca disponibilizeaza din 2009 peste 90% din salariatii grupului, respectiv 5.500 de oameni, 4.500 dintre acestia fiind din domeniul chimiei, in conditiile in care actionarii anticipeaza ca pierderile grupului vor depasi 100 milioane dolari si spera la o interventie salvatoare din partea statului.

Pe de alta parte, companiile cu rezultate bune incearca sa profite de pe urma crizei, producatorul de mezeluri Cris-Tim anuntand, de exemplu, la inceputul lui decembrie ca vrea sa achizitioneze, incepand cu jumatatea lui 2009, companiile de talie medie din domeniu care vor intra in incapacitate de plata.
Reducerea activitatii in petrochimie

Oltchim si-a redus importul de materii prime, diminuandu-si productia cu 20% in noiembrie 2008, pana la 40% din capacitatea totala. Cantitatea de etilena si propilena cu care Oltchim se aprovizioneaza de la Petrom a fost redusa atat pe fondul scaderii normale a consumului de produse petrochimice in timpul iernii si a intreruperii uzuale a activitatii firmelor din vestul Europei in asemenea perioade, cat si ca urmare a scaderii preturilor produselor petrochimice cu mult sub nivelul costurilor de productie ale companiei.

IT&C si electronice: scaderea consumului s-ar putea accentua in prima parte din 2009

Piata de electronice, electrocasnice si IT&C nu va inregistra cresteri in 2008, desi initial era prevazut un avans de 15% fata de 2007, iar in prima parte a lui 2009 va scadea ca urmare a crizei financiare si a noilor norme de creditare, sustine Dragos Simion, presedintele grupului Flamingo International. In primele noua luni, piata a crescut cu 10% fata de perioada similara din 2007, insa a scazut in acelasi ritm spre finalul anului. Simion a mai spus, in noiembrie, ca anticipeaza o scadere a pietei cu 5% pana la 15% in prima parte a anului 2009, cu revenire in a doua jumatate a acestuia.

Segmentul serviciilor din industria IT&C ar putea inregistra in 2009 o temperare a cresterii, la cel mult 5%, fata de rata medie de 25% a anilor precedenti, potrivit Asociatiei Patronale a Industriei de Software si Servicii (ANIS), contextul economic international impredictibil aruncand in incertitudine evolutia sectorului chiar si pentru un interval scurt, de 6 - 12 luni.

Agentiile de turism promit sa scada preturile de teama crizei si spera la afaceri bune

Majoritatea agentiilor autohtone de turism au anuntat ca din primele luni ale anului 2009 vor opera reduceri de preturi de pana la 30%, pe fondul acutizarii impactului crizei financiare asupra sectorului de profil, sustine presedintele Asociatiei Nationale a Agentiilor de Turism din Romania (ANAT), Dragos Anastasiu.

Consultantul ANAT, Traian Badulescu, anticipa, la randul sau, ca piata turismului ar putea creste in 2009 cu pana la 10%, dar nu exclude nici o stagnare, considerand totusi ca aceasta ar fi o evolutie pozitiva fata de tendintele pietei de profil din vestul Europei.

Bancile se confrunta in continuare cu probleme de lichiditate

Reticenta bancilor de a se imprumuta intre ele a determinat cresterea rapida a ratelor dobanzii pe pietele monetare si chiar blocarea acestor piete, atragea atentia economistul sef al Raiffeisen Bank Romania, Ionut Dumitru. Aceste efecte s-au putut observa si in Romania, unde dobanzile interbancare au depasit de multe ori nivelul de 14,25% pe an al dobanzii pe care banca centrala o percepe bancilor la facilitatea de credit (lombard).

Marile banci centrale au injectat lichiditati substantiale in piete, au scazut ratele dobanzilor de politica monetara si au oferit si garantii pentru depozitele interbancare. Cu toate acestea, in prezent, pietele financiare continua sa fie lichide numai pentru scadentele pe termen scurt, la depozitele pentru o zi sau pentru o saptamana.

Doua din trei agentii de rating ne-au clasat la cosul de gunoi al investitiilor

Toate aceste perspective negative au determinat agentiile de rating Standard&Poor's si Fitch sa ne scoata din grupa tarilor pentru care recomanda investitii. Moody's ne-a pasuit, insa, anuntand ca va astepta sa vada masurile pe care le va lua noul guvern.

Consecintele scaderii ratingului de tara, si implicit a cresterii primei de risc pentru Romania, se fac simtite prin scumpirea finantarilor externe - chiar daca ratele dobanzilor interbancare pe pietele externe scad, incetinirea creditarii, presiuni de depreciere a leului si incetinirea substantiala a cresterii economice, a mai atras atentia Ionut Dumitru.

Multi analisti considera, insa, ca deciziile agentiilor S&P si Fitch de a plasa Romania in categoria tarilor pentru care nu recomanda investitii ("junk") sunt nemeritate, cel putin comparativ cu alte state din regiune care continua sa beneficeze de ratinguri superioare.

Dependenta Romaniei de finantarea externa reprezinta, insa, una dintre principalele probleme actuale, in conditiile in care companiile mama si clientii din Occident se confrunta, la randul lor, cu probleme mai mari ca ale noastre.

Planuri anticriza

Premierul Tariceanu anunta la jumatatea lunii octombrie ca guvernul a ridicat plafonul de garantare a economiilor din banci de la 20.000 euro la 50.000 euro si adauga ca autoritatile romane sunt pregatite sa majoreze suma garantata sau chiar sa o elimine, daca Uniunea Europeana (UE) va lua o decizie in acest sens.

Guvernul Tariceanu anuntase, in prag de alegeri, un plan anticriza, care prevedea printre altele alocarea a cel putin 10 miliarde euro in urmatorii patru ani pentru investitii in economie, reducerea CAS cu 10 puncte procentuale, alocarea a 220 milioane euro pentru constructia de locuinte sociale, reduceri fiscale pentru achitarea la timp a darilor catre stat, scutirea de impozit a dividendelor reinvestite, cate 1.000 euro pentru fiecare loc de munca nou creat, intreprinderilor care urmau sa angajeze persoane care se afla in somaj de peste trei luni, suplimentarea cu 500 milioane euro a fondurilor pentru Programul Fermierul si o noua majorare a capitalul social al CEC Bank cu 250 milioane euro in scopul finantarii IMM-urilor si investitiilor in agricultura.

Piata asteapta, insa, in prezent, masurile anticriza pe care le va lua noul guvern Boc, in conditiile in care programul de guvernare pe 2009-2012 va fi prezentat in versiune finala in sedinta de luni a executivului.