Oameni din Ministerul Finantelor au "scapat" cifre care arata adevaratul dezastru bugetar: deficitul atinge deja 3%, in conditiile in care criza subtiaza dramatic din incasari. Guvernul taie, de urgenta, cheltuielile, scrie Cotidianul.
Deficitul bugetar a ajuns la 3% din produsul intern brut la sfarsitul lunii noiembrie si se apropie de 4% din PIB, in conditiile in care incasarile bugetare au scazut luna trecuta cu 3,5 miliarde lei, tendinta mentinandu-se si in luna decembrie, au declarat, pentru NewsIn, surse din Ministerul Finantelor.

"Activitatea economica decelereaza rapid ca urmare a propagarii crizei economice si in Romania. Blocajul financiar si faptul ca agentii economici se confrunta cu o lichiditate redusa afecteaza grav incasarile la buget. Astfel, in luna noiembrie s-a incasat mai putin fata de cat era estimat cu 3,5 miliarde lei, iar situatia va fi si mai rea in luna decembrie", au precizat reprezentanti din ministerul Economiei si Finantelor.

Care este solutia cea mai rapida pe care credeti ca trebuie s-o adopte autoritatile? Spune-ti parerea pe forum !

Ministrul Finantelor a confirmat, pentru „Business Standard“, ca deficitul bugetar a depasit tinta propusa pentru acest an de 2,3% din PIB si a precizat ca aceasta se situeaza undeva la 2,9%, aproape de limita de 3% impusa de Tratatul de la Maastricht.

Oficialii ministerului sustin ca reducerea drastica a incasarilor la buget obliga statul sa se imprumute din ce in ce mai mult pentru a face fata cheltuielilor.

Ministerul Economiei si Finantelor (MEF) a facut public marti faptul ca si-a propus sa emita in luna decembrie certificate de trezorerie la trei, sase si 12 luni, in valoare totala de 2,8 miliarde lei, precum si obligatiuni pe trei si cinci ani, de 600 milioane lei, pentru finantarea datoriei publice.

Potrivit Wall-Street, MEF isi propusese sa atraga 7 miliarde lei in trimestrul patru din acest an, dupa ce in primele noua luni reusise sa obtina 5,7 miliarde lei prin licitatiile realizate. In lunile octombrie si noiembrie, ministerul a atras de la banci 3,67 miliarde lei la dobanzi medii din ce in ce mai mari, situate in apropiere de dobanda la creditul lombard oferita de Banca Nationala a Romaniei (BNR), de 14,25%.

Deficitul bugetar programat pentru acest an echivala cu 2,3% din PIB, insa majoritatea analistilor sunt sceptici ca statul roman va incheia anul 2008 cu un deficit mai mic de 3% din PIB.

In 28 noiembrie, Eugen Radulescu, director in cadrul Bancii Nationale a Romaniei (BNR), estima ca deficitul bugetar va depasi 3% din produsul intern brut (PIB) la finalul acestui an, dupa ce veniturile la bugetul statului au scazut semnificativ, iar cheltuielile sunt deja "foarte bine planificate".

Reprezentantii MEF prevad o inrautatire a situatiei in 2009, cand tot mai multe firme vor avea probleme legate de plata taxelor catre stat, din lipsa de lichiditati.

"Ne asteaptam ca activitatea economica sa fie din ce in ce mai redusa in 2009 si estimam o inrautatire a situatiei actuale in prima parte a anului viitor. In aceste conditii, incasarile la buget vor scadea foarte mult fata de cat era estimat in proiectul de buget pe anul 2009", au precizat surse din minister.

Conform Cotidianul, statul a incasat tot mai putini bani din taxe si impozite incepand din toamna acestui an, cand efectele crizei economice globale au aparut in tara. Recent, Vosganian avertiza ca au aparut probleme in colectarea veniturilor, pentru ca firmele nu mai au acces la credite si astfel prefera sa faca rost de lichiditati din intarzierea sau neplata impozitelor.

O statistica privind veniturile colectate arata ca in prima jumatate din luna noiembrie veniturile bugetului de stat au scazut cu 20% fata de noiembrie 2007, aceasta in conditiile in care economia are o rata de crestere anualizata de peste 9%. Pentru o imagine mai clara a incasarilor facute luna trecuta trebuie insa asteptate cifrele valabile dupa ziua de 25 noiembrie, atunci cand firmele fac platile aferente lunii precedente.

Pentru ca incasarile par compromise de spectrul crizei economice, Guvernul s-a gandit sa umble la cheltuieli. Si nu oricum, ci sa le taie de urgenta. Primii loviti - pensionarii: Guvernul a decis sa amane, cu un an, momentul la care se majorau cu 50%, respectiv 25% pensiile celor care beneficiau de grupele I si a II-a de munca. Majorarile vor intra in vigoare la 1 ianuarie 2010, fata de 1 ianuarie 2009, cum stabilea vechea lege, contestata fara succes de Guvern la Curtea Constitutionala si promulgata de presedinte. Executivul a facut astfel, pentru anul viitor, o economie de aproape 800 de milioane de euro, acesta fiind efortul bugetar al majorarii pensiilor. Oficial, motivatia ministrului Muncii este ca implementarea softului necesar prelucrarii celor doua milioane de dosare dureaza un an. „E o chestiune pur tehnica“, a spus Mariana Campeanu.

Deficitul bugetar de peste 3% poate atrage suspendarea de fonduri UE pentru Romania

Fondurile UE pentru autostrazi si proiecte de mediu ar putea fi suspendate in cazul in care guvernul ignora in mod repetat avertismentele CE cu privire la deficitul bugetar, ce poate depasi maximum un an si cu doar cu cateva zecimale limita de 3% in conditii de criza economica grava, avertizeaza NewsIn.

Comisia Europeana declanseaza procedura de deficit excesiv impotriva oricarui stat membru UE care depaseste plafonul de 3%, fapt care poate atrage si plata unor amenzi semnificative in cazul statelor din zona euro.

Romania nu poate fi, insa, amendata, intrucat nu a adoptat moneda europeana, dar Uniunea Europeana ar putea decide suspendarea fondurilor de coeziune, daca inalca in mod repetat recomandarile Comisiei cu privire la reducerea defictului.

Potrivit site-ului Comisiei Europene, fondurile de coeziune destinate proiectelor de infrastructura - autostrazi, cai ferate, celor de energie - conducte, facilitati de stocare sau celor de mediu "pot fi suspendate daca un stat membru are un deficit bugetar excesiv si nu a luat masuri de redresare a acestuia". Decizia se ia de catre celelalte state membre cu majoritate calificata in Consiliul European.

Comisarul pentru afaceri economice si monetare Joaquin Almunia a avertizat in repetate randuri ca actuala criza economica nu poate fi folosita drept pretext pentru depasirea deficitului de 3%.

El a spus ca executivul european va tolera un deficit de cateva zecimale peste 3% doar pentru maximum un an si in conditii de incetinire grava sau recesiune economica.

La inceputul lunii noiembrie, CE a demarat procedura de deficit excesiv impotriva Irlandei, tara din zona euro care a ajuns la un deficit de 5,5% in 2008 ce ar urma sa creasca la 6,5% in 2009.

Ungaria, care a primit un ajutor de 21 de miliarde de euro de la Fondul Monetar International pentru a-si salva economia grav afectata de criza financiara, a fost sfatuita de comisarul Almunia sa aloce o parte din acesti bani acoperirii deficitului care ar urma sa ajunga la 3,4% in 2008, potrivit previziunilor de toamna ale Comisiei. Budapesta a fost de acord sa ajunga la un deficit de 2,6% ca urmare a acestor masuri. Comisarul a avertizat Ungaria ca nu va adera la zona euro decat in momentul in care indeplineste toate criteriile Maastricht - in special o inflatie redusa si un deficit bugetar sub 3% din produsul intern brut (PIB).

Romania si-a propus sa adopte moneda unica europeana in 2014, dar actualele politici bugetare, daca vor fi mentinute, risca sa indeparteze aceasta data.

Executivul european a adoptat in iunie o recomandare prin care cerea Guvernului Romaniei sa accelereze reformele structurale, sa adopte urgent o planificare credibila pe termen mediu si un buget multianual si sa reduca deficitul bugetar. Potrivit prognozei de toamna, executivul european si-a revizuit estimarea privind deficitul bugetar al Romaniei din acest an, de la 2,9% la 3,4% din produsul intern brut (PIB). De asemenea, estimarea de deficit bugetar pentru 2009 creste de la 3,7% la 4,1% din PIB, iar pentru 2010, CE prognozeaza un deficit public de 3,8% din PIB.

Procedura de deficit excesiv este reglementata de Tratatul de la Maastricht si stabileste obligativitatea statelor membre de a evita deficite bugetare excesive (insemnand deficite mai mari de 3% din PIB).

Consiliul European este forul decizional in declansarea procedurii si are la baza rapoartele intocmite de Comisia Europeana. De asemenea, Consiliul realizeaza calendarul de monitorizare in cadrul procedurii, precum si termenele pentru evaluare.

Decizia se ia in cel mult trei luni de la momentul in care guvernele raporteaza rezultatele exercitiilor bugetare, respectiv dupa 1 martie si 1 septembrie in fiecare an. Consiliul admite si situatii in care depasirea plafonului maxim de deficit este considerata temporara si exceptionala, atunci cand deficitul excesiv este rezultatul unor evenimente neprevazute, cum ar fi dezastrele naturale, sau al unei recesiuni economice cu 2% din PIB sub tinta prognozata de statul membru.

Dupa decizie, Consiliul face unele recomandari de diminuare a deficitului si stabileste un termen de patru luni, in care trebuie facute actiuni de corectare a deficitului.

Daca statul membru nu reuseste sa duca la indeplinire decizia Consiliului, acesta, in mod normal, trece, dupa zece luni, la aplicarea de sanctiuni financiare.

In prima faza, sanctiunile sunt sub forma unui depozit fara dobanda in contul Comisiei Europene. Suma are doua componente. Una dintre componente este echivalentul a 0,2% din PIB, iar cealalta este variabila si este legata de marimea deficitului. Ulterior, anual, Consiliul poate lua noi decizii de intensificare a sanctiunilor. Astfel, acesta poate cere formarea unui depozit suplimentar, dar fara ca suma toala anuala sa depaseasca 0,5% din PIB.

Depozitul se transforma in amenda in cazul in care deficitul nu este corectat in cel mult doi ani.

Consiliul mai poate cere masuri suplimentare cum ar fi: publicarea unor informatii suplimentare din partea statului membru in cauza inainte ca acesta sa faca emisiuni de obligatiuni, o recomandare pentru Banca Europeana de Investitii de a-si reconsidera politica de creditare a statului respectiv.

Deficitul este calculat de Comisia Europeana, prin biroul statistic Eurostat, conform Sistemului European de Contabilitate (European System of Integrated Economic Accounts) ESA 95. Metodologia de calcul ESA 95 a fost creata astfel incat datele referitoare la statele membre sa fie complete si comparabile.


Despre autor:


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.