Negocierile intre guvernul Tariceanu si Fondul Monetar International au fost marcate din start de neincrederea expertilor de peste ocean in capacitatea Romaniei de a tine in friu deficitul de cont curent. Evolutia acestuia din primele trei luni ale anului confirma temerile FMI.

Sub fosta guvernare, economia tarii a cunoscut o crestere, record european, in 2004. Plusul de 8,3% inregistrat in 2004 a fost alimentat de cererea interna. Economia romaneasca s-a umflat deci pe baza apetitului de consum al firmelor si populatiei. Ex-premierul Adrian Nastase nu gresea cind a afirmat ca economia "duduie". Motorul acesteia a fost turat la maximum. Cind apesi insa pedala acceleratiei la podea, trebuie sa te-astepti si la un consum sporit de combustibil. Si daca nu-l gasesti pe piata interna, atunci il cumperi din strainatate. Costul supraalimentarii motorului economiei s-a regasit intr-un deficit record de cont curent, pe masura vitezei de crestere.

Deficitul de cont curent, adica diferenta dintre intrarile si iesirile de valuta din Romania, a iesit din limitele convenite cu FMI. Guvernul Tariceanu a preluat si a acuzat acest derapaj macroeconomic. Dar, daca este adevarat ca fosta guvernare a apasat la podea acceleratia economiei, tot la fel este si faptul ca, prin masurile de relaxare fiscala, actuala putere a actionat in acelasi sens. Importurile au luat-o razna, iar masurile de reducere a consumului intern par insuficiente. Aceasta in pofida cresterii taxelor si a impozitelor, scumpirii energiei sau decalarii calendarului de aliniere a accizelor impus de aderarea la Uniunea Europeana. In aceste conditii tot mai multi analisti apreciaza ca incadrarea deficitului de cont curent in limitele convenite pentru acest an cu FMI este o misiune aproape imposibil de indeplinit.

Aproape 6,7 miliarde de euro in trei luni

Potrivit datelor Institutului National de Statistica, romanii au cheltuit pe marfuri din strainatate mai mult de doua miliarde de euro pe luna, in primul trimestru din acest an. Doar in luna martie 2005, importurile CIF au fost de 2598,2 milioane de euro (2398,2 milioane de euro importuri FOB), valoare care este cu 23,7% mai mare fata de luna martie 2004. Importurile CIF in trimestrul I 2005 au insumat 6642,4 milioane de euro (6131,0 milioane de euro in preturi FOB), valoarea acestora fiind cu 21,2% mai mare fata de trimestrul I de anul trecut.

Marfurile importate provin in proportie majoritara din spatiul UE. Valoarea importurilor provenite din tarile Uniunii Europene (UE-25) in trimestrul I 2005 comparativ cu trimestrul I 2004 a crescut cu 19,7%, avind o pondere de 62,3% in total importuri. Primii zece parteneri comerciali in derularea importurilor din trimestrul I 2005 (reprezentind 65,8% din total importuri) au fost: Italia (15,4% din total importuri), Germania (13,4%), Federatia Rusa (8,3%), Franta (7,0%), Turcia (4,5%), Austria (3,8%), Polonia (3,6%), China (3,5%), Kazahstan (3,2%) si Ungaria (3,1%). Exporturile primului trimestru au un ritm de crestere inferior importurilor fata de aceeasi perioada din 2004, de doar 17,4%, si au insumat in total 5090,6 milioane de euro. In luna martie 2005, valoarea exporturilor FOB a fost de 1930,2 milioane de euro (cu 18,9% mai mare fata de luna martie 2004), reprezentind cea mai mare valoare lunara inregistrata din 1990 pina in prezent.

Rolul BNR

Ascensiunea valorii importurilor este cu atit mai greu de stapinit, cu cit in acest moment aproape toate evolutiile din economie actioneaza vrind-nevrind in favoarea importatorilor. Constrinsa de obiectivul sau fundamental, acela de a reduce inflatia, Banca Nationala a Romaniei, cea care a actionat in ultimii 15 ani prin mentinerea leului depreciat fata de valute pentru reducerea deficitului extern, si-a declinat raspunderea in ceea ce priveste echilibrarea balantei comerciale. Pregatirile pentru liberalizarea contului de capital au insemnat o intarire puternica a leului fata de euro, iar aprecierea monedei nationale este de asteptat sa se produca in continuare. Importurile devin din ce in ce mai ieftine, exporturile nu pot tine pasul.

Aceeasi liberalizare a condus la scaderea abrupta a dobinzilor bancare, atit la depozite cit si la credite. Creditul neguvernamental, adica imprumuturile pentru consumul privat, este puternic stimulat de aceasta evolutie. Problema este ca banii imprumutati din ce in ce mai facil de la bancile comerciale, cu costuri din ce in ce mai reduse sint cheltuiti frenetic pe marfuri aduse din strainatate.

Deficitul tinde sa se tripleze

Deficitul contului curent al balantei de plati a crescut, in luna februarie, cu 380 milioane de euro, pina la nivelul de 516 milioane de euro, valoare de 2,5 ori mai mare decit cea inregistrata in primele doua luni ale anului trecut. Debalansarea abrupta este cauzata de un avint fara precedent al ritmului de crestere a importurilor.

Potrivit datelor prezentate de BNR, diferenta dintre exporturi si importuri a urcat de la 256 milioane de euro, in ianuarie, la 651 milioane de euro, dupa primele trei luni. Aceeasi situatie se regaseste si in privinta contului de servicii care a trecut de la excedent la deficit sau a celui de venituri, unde rezultatul este cu 111 milioane de euro mai prost decit anul trecut.

Gaz pe focul importurilor

Venit la putere pe valul relaxarii fiscale promise in campania electorala, actualul guvern a decis sa-si asume riscul introducerii cotei unice, fara sa tina cont de efectele colaterale. Si fara sa se consulte cu FMI. Banii in plus lasati la indemina firmelor si populatiei trebuiau sa-si gaseasca intrebuintare, mai exact marfurile si serviciile pe care sa fie cheltuiti. Aceste sume se-ndreapta cu predilectie spre consumul din import. Pentru o economie care si-asa a crescut pe baza consumului, efectul relaxarii fiscale traduse prin reducerea impozitelor pe venitul persoanelor fizice si pe profitul celor juridice seamana cu cel al unei canistre de gaz aruncate pe focul importurilor.


Despre autor:

Cotidianul

Sursa: Cotidianul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.