Pentru ca normele de parteneriat public-privat prin care Vinci, Strabag si Ashtrom-Roichmann au primit contractele nu sint conforme cu legislatia UE, proiectul a fost stopat. Cel putin pina in 2007.

Negocierile desfasurate pina in prezent in temeiul normelor actuale de parteneriat public-privat au fost intrerupte, se arata intr-un comunicat al Ministerului Transporturilor, remis ieri. "Vechile norme de parteneriat public-privat permiteau negocierea cu o singura firma, ceea ce nu asigura transparenta in atribuirea lucrarilor, lucru ce a determinat institutiile financiare sa nu finanteze astfel de proiecte", a spus ministrul de resort, Gheorghe Dobre. Declaratia oficialilor romani survine dupa ce reprezentantii Asociatiei Antreprenorilor in Constructii (ARACO) au spus, tot ieri, ca autoritatile intentioneaza sa renunte la construirea autostrazii Bucuresti-Brasov (proiect derulat in parteneriat public-privat), pe motiv ca lucrarile ar putea fi initiate dupa 2007, cind vor veni bani de la Uniunea Europeana pentru acest proiect.

O autostrada cu cintec

Citeste si:

Reprezentantii ministerului spun ca procedura actuala de parteneriat public-privat in infrastructura nu este compatibila cu normele UE.

Amintim ca lucrarile de constructie ale autostrazii Bucuresti-Brasov, in lungime de 174 de kilometri, au fost atribuite anul trecut, de vechea guvernare, prin incredintare directa, pe baza unui parteneriat, firmelor Strabag (Austria), Vinci (Franta) si Ashtrom-Roichman (Israel). Firmele urmau sa asigure si finantarea, iar banii sa si-i primeasca inapoi in 30 de ani, din fonduri bugetare, in aceasta perioada asigurind si intretinerea autostrazii.

Conducerea ARACO a sustinut ca traseul Bucuresti-Brasov este singurul care asigura traficul justificat pentru constructia unei autostrazi (pina la 50.000 de vehicule pe zi), si tocmai de aceea ar trebui sa fie "prioritatea numarul unu" in infrastructura rutiera a tarii. Organizatia, ai carei membri ar fi urmat sa obtina subcontractari de lucrari, in cazul in care autostrada s-ar fi facut, sustine ca traseul Bucuresti-Brasov este preferabil autostrazii Pitesti-Sibiu, de pe coridorul IV pan-european (pentru care UE si-ar fi anuntat, de principiu, finantarea), pe motiv ca ultimul "nu este bancabil". Din pozitia Ministerului Transporturilor reiese insa clar ca autostrada Bucuresti-Brasov nu se mai face, cel putin deocamdata