Consiliul National al Intreprinderilor Private Mici si Mijlocii din Romania (CNIPMMR) a lansat, ieri, "Codul etic al intreprinzatorului", ce contine o suita de valori morale dupa care patronii vor trebui sa se ghideze in activitatile lor si un glosar de termeni de specialitate. Pentru ca aceste norme sa fie si respectate, "vom incerca, impreuna cu parlamentarii, sa introducem - pentru cazurile in care vorba buna nu foloseste - si o legislatie cuprinzand sanctiuni", ne-a declarat Marian Dumitrescu, vicepresedinte al CNIPMMR.

"Asa cum Biserica te sfatuieste, dar te si afuriseste, poate fi transpus in legi", a mai spus Marian Dumitrescu, referindu-se la necesitatea ca patronii sa adopte o conduita corecta in afaceri, asa cum este aceasta descrisa in codul lansat ieri. Deocamdata, respectivele norme sunt recomandate membrilor Consiliului IMM-urilor, dar "noi suntem deschisi colaborarii cu toate celelalte confederatii patronale sau organizatii care se ocupa de mediul de afaceri", ne-a declarat presedintele CNIPMMR, Ovidiu Nicolescu. El a mai adaugat: "Nu ne inchipuim ca de maine toti patronii isi vor schimba comportamentul, dar am lansat acest cod abia acum, in 2004, pentru ca am constatat o tendinta de normalizare in mediul economic romanesc".

"Ce tie nu-ti place altuia nu-i face"

Ca orice cod cu asemenea profil, "Codul etic al intreprinzatorului" contine scurte definitii ale principalelor valori morale, autorii acestuia dorind sa se transpuna in mediul de afaceri celebrul proverb "Ce tie nu-ti place altuia nu-i face". Sunt, astfel, consemnate increderea, onestitatea, integritatea, loialitatea, corectitudinea, preocuparea, respectul, dedicarea, cautarea pozitiei de lider, responsabilitatea si obiectivitatea - ca principii si valori personale ce trebuie sa caracterizeze omul de afaceri. Iar in administrarea afacerii se recomanda: relatia "win-win" (avantaje pentru toate partile implicate), initiativa, viziunea, optimismul, perseverenta, flexibilitatea, consecventa confidentialitatea si transparenta. De asemenea, sunt enumerate si principalele aptitudini de care trebuie sa dea dovada intreprinzatorul, precum si responsabilitatile acestuia. Capitolul "Etica" al codului se refera la relatiile cu furnizorii, cu competitorii, cu angajatii si cu autoritatile statului, relatiile cu partenerii de afaceri fiind prezentate intr-un capitol separat.

Citeste si:

In finalul lucrarii sunt analizate si implicatiile nerespectarii "Codului etic", autorii recunoscand ca exista si persoane care argumenteaza impotriva eticii in afaceri. Sunt patroni care "castiga sume mari in acest mod; atunci de ce ar actiona in mod etic? (...) Nu toti vinovatii sunt descoperiti si multi sarlatani au cariere de succes. Unii oameni de afaceri se imbogatesc peste noapte profitand de naivitatea si sperantele altora, dar asta nu inseamna ca oamenii de afaceri sunt in mod inerent necinstiti (...) Acest lucru nu exprima starea unei comunitati de afaceri", precizeaza autorii codului.

O noua definitie a coruptiei

In glosarul de termeni, coruptia este definita ca "abatere de la moralitate, decadere, declasare, degenerare" sau "influentarea unor persoane in scopul savarsirii unor fapte sau luarea unor decizii prin acordarea si primirea de foloase necuvenite". Interesant este ca aceasta definitie nu se mai refera in mod exclusiv la autoritati sau persoanele care exercita puterea in stat, ca in celelalte referiri la fenomenul coruptiei, ci se extinde si asupra altor categorii (care insa nu sunt nominalizate). In fine, "Codul etic" invita intreprinzatorii sa aplice o serie de masuri pentru prevenirea si combaterea coruptiei, dintre care citam: evitarea crearii unor situatii care sa favorizeze actul de coruptie; neimplicarea in evenimente care genereaza coruptie; interzicerea acoperirii acestui fenomen; mediatizarea evenimentelor de coruptie ce afecteaza mediul de afaceri; militarea, alaturi de organizatiile patronale, pentru crearea unui cadru legislativ solid, capabil sa elimine acest flagel.

Profilul managerului european pro-activ din IMM-uri a fost prezentat, ieri, intr-un seminar din cadrul proiectului-pilot "Leonardo da Vinci", avand ca tema comparatia dintre afacerile "profitabile" in raport cu cele "responsabile".