Cine controleaza societatile de leasing?

Conducerea Consiliului Investitorilor Straini (CIS) din Romania, care a avut recent o intalnire cu deputatii din Comisia economica, s-a aratat consternata de faptul ca la noi in tara activitatea societatilor financiare de leasing nu este reglementata de un cadru legal, precum si de faptul ca societatile respective nu sunt controlate de nimeni, spre deosebire de tarile occidentale unde, spun ei, sunt controlate de bancile centrale. Senatorul PSD Viorel Stefan, vicepresedinte al Comisiei pentru buget a Senatului, nu contesta faptul ca "s-a pus de mai multe ori intrebarea cine supravegheaza activitatea societatilor de leasing".

Impotriva supravegherii BNR

In opinia sa insa nu Banca Nationala a Romaniei ar trebui sa faca acest lucru, deoarece - spune el - legea romaneasca nu prevede ca aceasta supraveghere ar intra in atributiile BNR, si nici nu apare o astfel de necesitate, deoarece, indirect, face acest lucru: "Sigur ca am putea sa ne gandim ca ar fi bine sa intre sub autoritatea Bancii Nationale a Romaniei, numai ca, in conformitate cu legislatia romaneasca, care este armonizata cu legislatia europeana si cu cele mai bune practici bancare internationale, autoritatea centrala, respectiv Banca Nationala a Romanei, isi exercita supravegherea asupra institutiilor de credit si a altor entitati care sunt autorizate sa atraga resurse de la public.

Deci, atat timp cat prin activitatea lor societatile de leasing nu sunt autorizate sa atraga resurse si nu sunt in situatia de a periclita resursele atrase prin plasamente sau prin operatiuni nesupravegheate de BNR, nu apare necesitatea supravegherii. Dar, avand in vedere ca societatile de leasing nu atrag direct banii, ci prin intermediul sistemului bancar - deci in operatiunile de contracte de leasing sunt folositi banii bancilor - se poate face afirmatia ca BNR, supraveghind sistemul bancar, indirect, exercita o supraveghere a modului in care resursele atrase de la public sunt folosite prin intermediul societatilor de leasing. Dar in nici un caz nu intra in practicile internationale, sau in normele europene, ca banca nationala sa supravegheze entitati care nu sunt abilitate, autorizate sa atraga resurse si folosesc in operatiunile lor resurse preluate din sistemul bancar sau din surse proprii", afirma senatorul Stefan.

Pro control BNR

La randul sau, senatorul PNL Varujan Vosganian, presedintele Comisiei de buget, finante, banci, considera ca "leasingul este una dintre pietele aflate in expansiune. Poate ca cititorii vor fi mirati sa afle ca piata leasingului a depasit deja un miliard de euro si ca, la nivelul intinderii financiare, ea este comparabila cu piata asigurarilor. Extinderea leasingului se petrece pe fundalul cresterii consumului, alimentat de sustinerea pe care activitatile de retail bancar o dau acestor noi inclinatii ale romanilor. Amploarea pe care a capatat-o leasingul nu este insotita de o evolutie corespunzatoare in plan legislativ si in plan institutional.

In Romania exista astazi cam o mie de societati care au ca obiect de activitate, printre altele, leasingul. Dintre acestea, mai putin de doua sute sunt operationale. Ceea ce nu este deloc putin, daca socotim ca acest numar este cam de doua ori mai mare decat toate bancile si societatile de asigurare care activeaza in tara noastra, luate la un loc. Socotind numarul mare de firme, numarul si mai mare de beneficiari si expunerea pietei, a venit momentul ca pe aceasta piata sa fie introduse anumite criterii de prudentialitate, si sa ne gandim serios la o autoritate de supraveghere.
In ce priveste criteriile de prudentialitate ele trebuie sa aiba in vedere, in primul rand, stabilirea unor conditii de autorizare a acestor firme.

Conditiile trebuie sa aiba in vedere marimea capitalului social si, pe masura derularii activitatii, crearea unor provizioane de risc. Aceste conditii trebuie introduse cu atat mai mult cu cat a inceput sa capete raspandire leasingul imobiliar, ceea ce presupune o legatura de lunga durata intre firma de leasing si beneficiar. Va imaginati in ce situatie delicata s-ar pune o persoana care a platit timp de douazeci de ani toate obligatiile legate de contract si care, datorita falimentului societatii de leasing s-ar putea vedea, cu putina vreme inaintea expirarii contractului, aruncata in strada caci, evident, nu are calitatea de proprietar.

Tema legata de marimea capitalul lui social este, de obicei, privita cu preocupare de actorii pietei. Ea este introdusa periodic de autoritatile de supraveghere pentru a raspunde, pe de o parte, dezvoltarii pietei, iar pe de alta parte pentru a-i proteja pe investitori. In situatia in care capitalul social este prea mic, exista pericolul ca numarul de actori ai pietei sa prolifereze si sa mareasca riscul investitiilor pe piata respectiva. In situatia in care nivelul capitalului social minim este insa prea ridicat exista riscul ca acesta sa fie prohibitiv si pe piata sa ramana doar cateva firme mari si care sa exercite pozitii de monopol.

O astfel de situatie pare sa se prefigureze pe piata asigurarilor unde nivelul capitalului social minim a fost majorat de Comisia Nationala a Asigurarilor, cu termen limita anul 2006, la un nivel pe care cam o treime din firmele de pe piata nu-l vor putea onora. Evident ca nu se pune problema ca societatilor de leasing sa li se impuna un capital social minim comparabil cu cel al societatilor de asigurare (adica circa trei milioane de euro), dar cu siguranta el ar trebui sa fie suficient de mare ca sa asigure conditiile de prudentialitate cerute de piata.

In ce priveste autoritatea de supraveghere, ea trebuie sa fie stabilita functie de specificul leasingului. Aceasta activitate este legata atat de sistemul bancar (de altfel peste 50% din piata este ocupata de societati de leasing infiintate de banci), cat si de piata asigurarilor. Exista in aceasta privinta doua optiuni. Firmele care activeaza pe piata leasingului auto ar dori o autoritate separata de reglementare, pe modelul CNVM sau CSA.

Firmele de leasing bancar ar dori ca BNR sa fie autoritate de supraveghere si pentru leasing. De altfel, functie de obiectul de activitate, exista doua asociatii importante in domeniul leasingului: Asociatia Societatilor de Leasing din Romania si Asociatia de Leasing Bancar. Personal inclin catre preluarea activitatii de supraveghere de catre BNR. Nu cred ca este bine ca pietele financiare sa fie impovarate de un numar tot mai mare de autoritati de supraveghere.

In Parlament au demarat deja consultari cu aceste doua asociatii, consultari la care participa si Banca Nationala a Romaniei. In saptamanile ce urmeaza vom da un raspuns legislativ acestor teme".

Este o cerinta de aderare

Deputat UDMR Istv'n Erdei-Doloczki, membru al Comisiei pentru buget, finante, banci, spune ca "in ceea ce priveste cadrul legal privind reglementarile legate de activitatea de leasing - este datoria legiuitorului de a armoniza si in acest domeniu legile nationale cu cele comunitare. Este o cerinta de aderare la UE, ca reglementarile noastre, nu numai in domeniul sus, amintit, sa fie conforme cu cele care isi fac efectul in tarile membre ale Uniunii. Consider benefice intalnirile de genul celor de care ati vorbit, care au avut loc intre Comisia economica din Camera Deputatilor si conducerea Consiliului Investitorilor Straini, intrucat ajuta la depistarea lipsurilor inca existente in legislatia actuala romana".

Despre autor:

Redactia 9am

Mai multe