Profesorul Alvin Rabushka de la Standford University este considerat "parintele cotei unice". El a fost consilierul presedintelui american Ronald Reagan in cadrul echipei care s-a ocupat de reforma politicilor fiscale. Alvin Rabushka ne-a declarat ca a primit cu bucurie vestea ca Romania a adoptat cota unica de impozitare, dar ca decizia luata de guvernul roman nu l-a luat prin surprindere, data fiind rapiditatea cu care acest sistem de impozitare se raspandeste in Europa Centrala si de Est.

- Si in Romania, si in alte tari, sistemul cotei unice a fost criticat pentru ca i-ar ajuta in special pe cei bogati, de la care se lua mai mult prin impozitarea progresiva, ca-i face mai bogati pe cei deja bogati. Cum raspundetI unor astfel de critici?
- Criticii cotei unice se plang mereu ca acest sistem inseamna o reducere a poverii fiscale de pe umerii celor bogati. Cred ca aceasta ingrijorare e nepotrivita. Lucrul cel mai important intr-o tara saraca, aflata in dezvoltare, este un sistem de taxe care ofera maximum de stimulente pentru investitii si crearea de locuri de munca. Preocuparea excesiva privind distribuirea poverii fiscale este un lux pe care doar tarile bogate si-l pot permite, si chiar si aici sunt presiuni pentru reducerea impozitelor ridicate, in tarile cele mai avansate. Avem o vorba, nu exista tara bogata fara oameni bogati. Doar cei bogati au fonduri pentru investitii, pentru a lansa afaceri si pentru angajarea muncitorilor. In absenta oamenilor bogati, doar investitorii straini si administratia pot face angajari. Falimentul economiei romanesti dupa planificarea centralizata e dovada ca statul nu se poate descurca in privinta invetitiilor si locurilor de munca.

- Guvernul roman a adoptat un nivel al cotei unice de 16%. Cum il vedeti? 16% este mult, este putin, e suficient pentru a asigura veniturile bugetare si a duce la o dezvoltare economica sanatoasa?
- Alegerea unei cote de 16%, sau de orice nivel, e determinata de cativa factori. Unul tine de nevoia de a produce o cantitate anume de venituri pentru a finanta cheltuielile guvernamentale. Altul tine de dorinta de a atrage investitii si de a-i retine in tara pe lucratorii calificati. Desigur, daca 16% e prea putin si, prin urmare, nu reuseste sa produca veniturile adecvate, e mai mult o chestiune de control al cheltuielilor publice decat una privind optiunea pentru un anume nivel al cotei. In general, cu cat e mai redusa aceasta cota, cu atat e mai bine, din moment ce nivelurile mai scazute de impozitare indeparteaza piedicile puse muncii, economisirii si investitiilor, si ajuta la stapanirea evaziunii fiscale.

Citeste si:

- Impozitarea progresiva e considerata parte a asa-numitului "model social european" si se vorbeste deja in UE de "armonizare fiscala". Nu este un risc ca Romania sa intre in conflict cu alte tari puternice eruopene prin adoptarea cotei unice? In numele "armonizarii", si apararii "modelului social european", vor renunta tarile batice sau Romania la cota unica, sau va fi ea adoptata si de Germania sau Franta?
- "Modelul social european" devine din ce in ce mai depasit. Pana si Germania reduce impozitul pe profit. Franta vrea sa reduca impozitele. Consultantii economici ai guvernelor spaniol si german sunt pregatiti sa recomande o cota unica de 30% pe veniturile personale si pe profitul companiilor, menita sa inlocuiasca impozitele mari actuale. Stabilirea nivelului impozitelor directe ramane un drept suveran al statelor membre ale Uniunii Europene. Faptul ca atat de multe tari au adoptat cota unica - Estonia, Letonia, Rusia, Serbia, Ucraina, Slovacia, Romania, Georgia -, faptul ca guvernele Poloniei si Cehiei iau in considerare aplicarea acestui sistem, toate acestea vor face posibil ca tarile occidentale sa ia in calcul adoptarea unei cote unice de impozitare la un nivel redus pentru a mentine competitivitatea economiilor lor. In orice caz, pentru un deceniu sau chiar mai multe de acum incolo, tarile mai sarace din centrul si estul Europei nu-si pot permite sa adopte modelul asistential al Europei Occidentale, pana cand produsul lor intern brut si standardul de viata nu vor ajunge din urma Portugalia si Spania si apoi tarile mai avansate. Cred ca presiunea Uniunii Europene va disparea cu timpul.

- Cota unica a fost adoptata cu succes in multe tari foste comuniste, care sunt acum membre ale UE, cum va explicati atunci reticenta FMI, scenariile pesimiste, mai ales in ce priveste consecintele unei astfel de decizii?
- Fondul Monetar International s-a opus in trecut cotei unice pentru ca se temea ca un nivel scazut al cotei unice va reduce veniturile la buget, crescand deci deficitele bugetare. FMI este preocupat de echilibrele macroeconomice, asta inseamna bugete echilibrate. Fondului Monetar International i-a pasat arareori de stimulente, deci de cum vor raspunde indivizii reduceilor de impozite. Acesta e un rezultat al originilor FMI, care a fost infiintat ca o agentie internationala menita sa ajute tarile care au temporar probleme cu balantele lor de plati, lucru ce se datora, credea FMI, unor deficite mari. Cu timpul insa, FMI nu s-a mai opus adoptarii cotei unice si chiar a sprijinit deciziile guvernelor Slovaciei, Romaniei si Georgiei in adoptarea acestui sistem de impozitare.