Daca doriti sa luati un credit, nu dati inca buzna la banca. Atit reprezentantii BNR, cit si reprezentantii bancilor comerciale cred ca dobinzile vor scadea in continuare. Piata imprumuturilor bancare tinde sa se orienteze catre creditele in lei.

Piata creditului se diversifica atit din punctul de vedere al lansarii de produse cu termene de rambursare mari, cit si al accesibilitatii acestor produse unor categorii largi de clienti. Anul 2005 va aduce in continuare dobinzi in scadere, iar lupta dintre banci pentru cota de piata se va accentua, considera analistii pietei, reuniti ieri la o conferinta organizata de Finmedia.

Potrivit unui studiu realizat in ianuarie la comanda Raiffeissein Bank, in anul acesta, un numar de peste 2.700.000 de persoane fizice si-au exprimat intentia de a se imprumuta la banci pentru achizitionarea de diverse bunuri. Un alt studiu realizat de INSOMAR, la cererea Romextera Bank, arata ca 43% din populatia din mediul urban se gindeste sa contracteze un imprumut bancar. Ponderea in preferintele clientilor este detinuta de creditele pentru nevoi personale, urmate de cele pentru cumpararea unei locuinte si de imprumuturile pentru achizitionarea unui autoturism.

Crestere mai domoala a pietei

Potrivit datelor Bancii Nationale, in 2004 s-a inregistrat o crestere in termeni reali cu 26,3% a creditului neguvernamental, adica a imprumuturilor contractate de firme si populatie. Premisele macroeconomice care au dus la aceasta ascensiune sint dezinflatia (de la 14,1% in 2003 la 9,3% in 2004), cresterea masei monetare (cu 28,1%) si reducerea creditului guvernamental (cu 29,8% in decembrie 2004 fata de decembrie 2003). Structura creditelor neguvernamentale pe monede arata ca au crescut cu 11,1% cele in lei si cu 38,5% cele in valuta.

Cu toate ca aceasta evolutie pare exploziva, suma totala a creditelor raportata la produsul intern brut (gradul de intermediere financiara) de 17,5% in 2004 situeaza Romania mult in urma vecinilor. In Bulgaria, acest indicator este de 36,7%, in Ungaria de 45,7%, iar media statelor din Uniunea Europeana in ceea ce priveste intermedierea financiara este de 106,1%. In 2005, se asteapta o crestere a creditelor neguvernamentale cu 28,6%, cu 31,4% mai mult pentru cele in lei si cu 26,8% mai mult pentru cele in valuta, pe fondul preocuparii BNR pentru pastrarea echilibrelor macroeconomice.

Dobinzi mici

Ratele dobinzilor pasive (la depozite) si active (la credite) ale bancilor comerciale vor scadea in continuare. Potrivit prim-viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, ratele dobinzilor scad pe fondul reducerii inflatiei, dar si ca urmare a cresterii ofertei de bani atit de pe piata interna, cit si datorita sumelor in valuta care intra in Romania. Banca Nationala va incuraja creditele in lei in defavoarea celor exprimate in valuta. Acestea din urma, spune Florin Georgescu, "se vor scumpi un pic". El a apreciat ca asistam la o scumpire a creditului in valuta pe piata interbancara, dar si in relatiile banci comerciale-clienti, precum si la o ieftinire a creditelor acordate in lei.

Citeste si:

O data cu reducerea presiunii inflationiste, ratele dobinzii la credite vor fi in continua scadere. Pe de alta parte, viceguvernatorul Eugen Dijmarescu este de parere ca tendinta de scadere a dobinzilor la creditele in lei va continua astfel incit aceasta va fi in curind egala cu cea ceruta pe piata bancara din Romania la imprumuturile in euro. In opinia lui Cristian Diaconescu, reprezentantul Coface Intercredit Romania, in perioada urmatoare vom asista la o stabilizare a nivelului dobinzii la creditele in lei oferite de banci intre 12% si 14%.

Femeile platesc ratele mai constiincios

O data cu cresterea pietei creditului de consum s-au inmultit si restantele la plata imprumuturilor contractate de persoanele fizice. Analistii pietei creditului considera insa ca aceasta evolutie este normala si nu reprezinta o problema atit timp cit restantele reprezinta doar 1-1,5% din totalul creditelor acordate de banci. O statistica a Coface Intercredit care monitorizeaza 30% din piata creditelor de consum arata ca restantierii se cantoneaza cel mai mult in Muntenia (42%), Bucuresti (24%), Moldova (27%) Transilvania (17%). Barbatii se dovedesc mai putin constiinciosi decit femeile la plata ratelor de imprumut, indiferent de virsta.

La grupa 30-50 de ani este si diferenta cea mai mare dintre cele doua sexe, 27% din rau-platnici sint femei, iar 38,5% sint barbati. Colectarea sumelor restante nu este deloc o activitate facila. Cristian Diaconescu spune ca 39% dintre debitori nu pot fi identificati. Pe de alta parte, 55% dintre numerele de telefon pe care persoanele care au contractat credite le-au declarat sint incorecte, adresele incorecte reprezentind la rindul lor 49%.

Orasenii cred in investitia imobiliara

Cea mai buna metoda de investire a banilor este cea in bunuri imobiliare. Asa au raspuns 33,6% dintre bucuresteni si 31,7% din populatia urbana la o ancheta realizata de INSOMAR la comanda Romextera Bank. Aceasta este urmata de investirea in actiuni, asigurari de viata, obligatiuni, certificate de trezorerie, titluri de stat.

Un procent de 53,8% dintre bucuresteni platesc prin banca serviciile de telefonie mobila si alte servicii utilitare si numai 4,1% dintre bucuresteni nu stiu de existenta unor astfel de servicii. Potrivit studiului, 13,5% dintre bucuresteni isi platesc facturile prin intermediul ATM-urilor, in timp ce 15,2% din populatia urbana nu a auzit de acest serviciu. Daca 21,5% dintre bucuresteni isi platesc cumparaturile cu cardul, doar 10,7% din populatia urbana face acest lucru.