Obiectiv foto stilizat, inconjurat de tricolor, ca un "zoom in industria romana de moda si textile - Branduri creative si competitive". Sectiune intr-un trunchi de copac stilizat sub forma unui scaun, pe fondul culorilor nationale: "Mobila romaneasca - stil, confort, durabilitate". O carma de vapor ca un simbol al "pavilionului romanesc".

Aceasta baterie de imagini isi propune sa intregeasca forta de convingere pe care o au trei industrii romanesti pe pietele externe - industria usoara, a mobilei si a constructiei navale. Imaginile, care au fost deja prezentate la targurile internationale de profil, sunt realizate "in house" (in interior) in fiecare ramura. Practic, siglele au fost create de designeri din randul producatorilor, spune Sorin Rogoveanu, seful Serviciului Targuri Internationale, din cadrul Departamentului de Comert Exterior.

Astfel, procesul de fabricatie al brandului nu a implicat bani publici, precum in cazul "Romania IT", singurul brand comercial de pana acum.

Departamentul de Comert Exterior (DCE) din cadrul Ministerului pentru IMM-uri si Comert se va ocupa insa de inregistrarea brandurilor la OSIM si apoi de gestionarea acestora.

Costin Lianu, directorul general al DCE, vede in aceasta colaborare un exemplu de functionare a parteneriatului public-privat, stabilit prin formula Consiliului de Export, si anunta ca pentru perioada urmatoare se pregatesc noi branduri, pentru domeniul vie - vin, componentelor auto, aeronautica, agricultura ecologica. Actiunile vor depinde si de rezultatele studiului privind competitivitatea economiei romanesti, studiu realizat de catre Banca Mondiala.

Croitorasul Europei, la concursul de creatie


Chiar si fara un studiu amanuntit, confectiile si industria usoara, in general, nu pot lipsi dintr-o lista a sectoarelor de baza ale economiei romaneasti. "De patru-cinci ani suntem prima tara din Europa dupa exporturile de confectii in UE", arata Maria Grapini, presedintele patronatului din industria usoara. Evident, motorul a fost dat de lohn, productia "cu materialul clientului".

Citeste si:

Dar cresterea costului cu forta de munca a incepu deja sa se vada, si ponderea acestuia a scazut de la 85% la 65%, potrivit datelor patronatului. Scaderea exportului de imbracaminte a fost compensata de cresterea de pe segmentul incaltaminte, astfel ca, pe ansamblul industriei usoare, exporturile sa ramana practic la acelasi nivel in euro, circa 3,8 miliarde, o cincime din total exporturi.

Maria Grapini spune ca peste 500 de firme din intreaga industrie au trecut deja la productia sub un brand propriu, iar dintre acestea circa 100 ies in lume, la targurile de fashion. La targuri este nevoie de un brand de industrie, "care sa transmita ideea de creativitate si competitivitate. In primul rand creativitate, pentru ca altfel nu rezistam in piata", spune Elena Perseil, creatoarea brandului national.
„Stiu ce cauta strainii, pentru ca de 12 ani am brandul propriu sub care export in Franta", adauga ea.

Flota s-a dus, nu si constructorii de nave

Un brand mai putin "perceptibil" pare sa fie cel al producatorilor navali. Imaginea face trimitere mai degraba la flota, un concept disparut din "marcile" romanilor.

Totusi, mai suntem producatori de nave. Mai sunt 10 santiere functionale, cu 14.000 de lucratori, iar anul trecut s-a trecut de nivelul de 500 milioane de euro, cifra de afaceri. „Anul acesta vom ajunge la 600 de milioane de euro" - spune Gelu Stan, presedintele Asociatiei constructorilor de nave. Cea mai mare parte din aceasta performanta este realizata, de departe, de marile santiere care "navigheaza" sub branduri internationale (olandeze, coreene, norvegiene).