Textual, raportul agentiei spunea ca "daca la nivel mondial are loc o reducere a lichiditatii, iar investitorii devin mai precauti, ei se vor retrage mai degraba din statele cu o pozitie externa vulnerabila, cum este si
Romania".


Analiza Standard&Poor's era unilaterala, dar era totusi ceva. Unilaterala, pentru ca parca existau ochi numai pentru vulnerabilitatea pe care expunerea externa o reprezenta in caz de criza de lichiditati la nivel global mondial, dar era totusi ceva pentru ca aprecierea venea intr-o perioada in care aproape toti, inclusiv agentiile de rating, nu aveau ochi decat pentru cresterea economica, scaderea inflatiei, afluxul de capitaluri straine si ascensiunea leului.
Aparent, nu dupa mult timp, practic la numai cateva luni, miscarile de pe piata au dat dreptate expertilor Standard&Poor's. A fost de ajuns ca reverberatii modeste ale crizei unui segment din piata imobiliara din SUA sa ajunga prin Romania ca leul a luat-o in jos si inflatia a revenit.

Asta insa doar aparent! Pentru ca, din pacate, criza unui segment din piata imobiliara din SUA n-a fost decat un prilej. Vulnerabilitatea externa a Romaniei exista de mult. Oricum, exista aproape in aceiasi parametri si acum cateva luni, pe cand facea Standard& Poor's consideratiile mentionate. Este vorba de o vulnerabilitate atat pe plan extern - cea evocata de Standard& Poor's -, cat si pe multe alte planuri, nici prin gand a fi avute in vedere de agentia de rating la vremea respectiva! Vulnerabilitatile Romaniei erau prea mari pentru a nu ajunge sa se manifeste. Prea mari pentru a avea nevoie de crize internationale spre a iesi la suprafata. Daca nu era prilejul cu criza unuia dintre segmentele pietei imobiliare din SUA, aparea in curand un alt prilej.