Cursul, partener conjunctural al Fiscului

"Noi nu credem in soliditatea acestui curs, pentru ca statul are interesul de a deprecia leul. In octombrie se platesc darile, in euro, la valoarea cursului din ziua respectiva, asa ca este normal ca ei sa doreasca un leu slab", a declarat Ionescu pentru NewsIn. Totodata, aceeasi sursa a mai precizat ca un curs normal pentru aceasta perioada s-ar situa intre 3,6 si 3,8 lei pentru un euro. Desi contradictorie, la prima vedere teoria secretarului general ANEIR ar parea interesanta. Dupa cum se cunoaste, potrivit articolului 219 din Legea nr. 571 din 2003 privind Codul Fiscal, valoarea in lei a accizelor, a taxei speciale pentru autoturisme/autovehicule si a impozitului la titeiul din productia interna, datorate bugetului de stat, stabilite potrivit prezentului titlu in echivalent euro pe unitatea de masura, se determina prin transformarea sumelor exprimate in echivalent euro la cursul de schimb valutar comunicat de Banca Nationala a Romaniei pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie din anul precedent. Acest curs se utilizeaza pe toata durata anului urmator. Intr-adevar, printr-un curs inalt al euro s-ar ajunge la cresterea cuantumului accizelor in lei, ceea ce ar fi de dorit pentru Ministerul Finantelor.
In practica insa lucrurile nu stau tocmai asa. Statistic, nu avem nicio sustinere a teoriei secretarului general al ANEIR.Luna octombrie nu a reprezentat un "varf de sarcina" in devalorizarea monedei nationale, fapt care sa conduca la concluzia ca "se lucreaza" din curs pentru atingerea unor valori cat mai mari in lei a accizelor. In octombrie 2005, cursul euro era de 3,65 lei, fata de 3,75 lei in luna ianuarie. Anul 2006 nu a facut exceptie. Pentru octombrie, cursul a fost de 3,51 lei pentru un euro, in timp ce in ianuarie el a fost de 3,64 lei. O depreciere artificiala a euro tocmai pentru a mari incasarile bugetare ar reprezenta o politica falimentara. Nu vad care ar fi interesul Bancii Nationale sa intervina in piata sa cumpere valuta de miliarde de euro, efortul estimat pentru a asigura Ministerului Economiei si Finantelor incasari bugetare suplimentare din accize calculate in euro de ordinul sutelor de milioane. Tot la fel, acuzatia secretarului general Mihai Ionescu nu mai are sustinere, deoarece actuala conjunctura nu convine deloc Bancii Nationale a Romaniei, care isi vede compromisa tinta de inflatie prognozata dand peste cap intreaga politica monetara. Citat de Reuters, Mugur Isarescu, guvernatorul BNR, a reclamat cresterea preturilor la produsele alimentare si perceptia asupra deprecierii leului, care reprezinta, potrivit oficialului bancii centrale, riscuri pentru obiectivul BNR privind inflatia, care ar putea depasi nivelul atins in luna august. "Am stabilit tinte pentru inflatie, dar trebuie sa urmarim sustenabilitatea procesului. In cazul accentuarii deficitului de cont curent, prin scaderea competitivitatii in urma actiunilor de politica monetara, trebuie sa te gandesti de doua ori daca acestea sunt instrumentele corecte" - a mai declarat Isarescu. Aceeasi perceptie o are si Fondul Monetar International. In ceea ce priveste tinta de inflatie propusa de banca centrala pentru finele acestui an, reprezentantii FMI sunt de parere ca aceasta este amenintata de politica salariala, socul asupra preturilor la alimente, care au cunoscut o crestere semnificativa in luna august, si politica fiscala, ce constituie un risc permanent. "Politica salariala ramane o problema, deoarece cresterea salariala depaseste productivitatea muncii si acest lucru ar putea crea probleme de competitivitate. Nu sunt sigur care va fi politica salariala pentru 2008 si nu spun ca va fi neaparat o problema. Concluziile urmeaza a fi prezentate la data de 2 octombrie", declara recent reprezentantul FMI, Juan Jose Fernandez-Ansola. Reprezentantul Fondului a mentionat ca raportul leu/euro nu pune neaparat probleme de competitivitate, leul prezentand inca avantaje venite dinspre o posibila supraevaluare, insa aceasta marja este in scadere fata de anul trecut, adaugand ca leul se apropie de "potentialul real".
Unele actiuni ale BNR au existat, intr-adevar, dupa cum recunoaste Agnes Nagy, membru al consiliului de politica monetara, dar ele nu au avut o amplitudine atat de mare incat sa provoace corectii abrupte. "Totusi, BNR a schimbat bani ca sa isi finanteze obligatiile de plata. Acest lucru nu a fost insa facut ca sa influenteze pietele si nu a fost facut la niste volume atat de mari incat sa fi putut influenta tranzactionarea" - a declarat, citata de Reuters, Agnes Nagy. Nici incercarea de joi a Ministerului Economiei si Finantelor de a cumpara euro de la banci nu poate sustine acuzatiile lansate. Aceasta intrucat Ministerul Finantelor a organizat o licitatie pentru titluri de stat de tip benchmark cu scadenta la trei ani, valoarea emisiunii fiind de 100 milioane euro. Ofertele bancilor s-au ridicat la 250,92 milioane lei, insa Trezoreria a refuzat ofertele in bloc, considerand nivelul dobanzilor solicitate prea ridicat.
Pana la urma, altele sunt cauzele fluctuatiei cursului de schimb, fapt ce confirma ca moneda nationala este doar un partener conjunctural al Ministerului Economiei si Finantelor la stabilirea unui nivel al accizelor mai inalt. Mai degraba, cum mentiona la The Money Channel presedintele Grupului de Economie Aplicata, Liviu Voinea, slabiciunile economiei romanesti incep sa se simta si pe piata valutara, dupa o perioada in care contextul extern a sustinut o intarire "nejustificata" a monedei nationale. "Este fireasca o devalorizare, si aceasta pentru ca leul se indepartase de fundamentele economice. Acum, din motive poate si conjuncturale, care tin de pietele externe, leul revine la fundamentele economice" - a afirmat Voinea. De altfel, deficitul comercial a crescut in primele 7 luni ale anului cu 63% fata de perioada similara din 2006. Exporturile au insumat 16,75 miliarde de euro, iar importurile 28,28 de miliarde de euro. Adica un deficit comercial de 11,53 de miliarde de euro pentru perioada ianuarie-iulie 2007.

---

Despre autor: