"Publicul din Romania trebuie informat asupra consecintelor integrarii europene. Firmele romanesti trebuie sa invete sa lucreze intr-un mediu asemanator cu cel din Uniunea Europeana", a declarat Onno Simons, adjunctul sefului Delegatiei Comisiei Europene. Potrivit oficialului european, autoritatile din Romania ar trebui sa faca eforturi mai mari pentru a sprijini sectorul privat, mai ales pentru ca timpul ramas pana la integrare - cand orice companie straina va putea intra liber in concurenta directa cu firmele romanesti - este foarte scurt.

"Vechilor state membre le-au trebuit decenii pentru a elimina sectorul de stat din economie si subventiile care incurajeaza non-competitivitatea. In prezent, in Uniunea Europeana, firmele mici si mijlocii sunt principala sursa de investitii private, de crestere economica si de locuri de munca", a explicat Simons.

Masuri - luate doar pe hartie

De altfel, raportul asupra politicilor romanesti in domeniul intreprinderilor arata ca, desi Romania ia nota de trecere in ceea ce priveste existenta unor initiative pentru sprijinirea si dezvoltarea sectorului privat, la capitolul "implementare" stam prost. In raportul Evaluarea eficientei politicilor in domeniul intreprinderilor (EEPI), realizat de OECD, Comisia Europeana, BERD si Investment Compact, se atrage atentia asupra unei serii intregi de masuri, prin care au fost cheltuiti bani de la buget, insa fara nici un impact.

Prima masura criticata in raport este Targul IMM-urilor, organizat de Agentia pentru IMM-uri, prin care ar trebui sa se faciliteze contactele dintre firme. Insa raportul sugereaza ca acest targ a fost organizat mai degraba pentru a bifa o masura in randul angajamentelor asumate in fata institutiilor internationale, decat pentru a ajuta intreprinzatorii. "Discutiile cu intreprinzatorii arata ca multi dintre ei nici nu stiu de existenta acestui targ", spune raportul EEPI.

O alta masura a autoritatilor, care n-a reusit sa impresioneze organizatiile internationale, este subventionarea exporturilor. "Desi obiectivele acestei masuri (n.r. - cresterea anuala a exporturilor cu 10 la suta) sunt laudabile, resursele alocate sunt insuficiente. Prin urmare, impactul acestui program a fost redus si nici nu au existat evaluari riguroase", semnaleaza raportul citat. Mai mult, in raport se arata ca aceeasi masura a fost invocata de autoritatile romane pentru a justifica eforturile suportate de la buget "pentru intarirea capacitatilor tehnologice". "Sprijinirea exporturilor nu are legatura cu tehnologizarea intreprinderilor", se spune, in replica, in raport.

In privinta programului demarat de Agentia Nationala a IMM-urilor, ce vizeaza accesul firmelor mici si mijlocii la consultanta si training, raportul recomanda "sa se reduca masurile de cofinantare a IMM-urilor, care nu pot sprijini decat un numar mic de firme si sa se aloce mai multi bani formarii de consultanti". O alta masura cu care organizatiile internationale nu sunt de acord vizeaza "programul de sprijinire a comerciantilor". Oficialii OECD, BERD si ai Comisiei Europene catalogheaza astfel de masuri drept "scoase din context". Mai mult, institutiile in cauza sunt alarmate ca "nu exista masuri de masurare a efectelor" si nici eforturi de informare a mediului de afaceri.

Prin urmare, raportul in privinta eficientei politicilor in domeniul intreprinderilor recomanda ca sprijinirea comertului sa se faca prin construirea unor retele de consultanti. O alta masura criticata de organizatiile internationale este programul multianual pentru sprijinirea producatorilor de artizanat, care, desi e benefic pentru arta populara, "nu are nimic de a face cu prioritatile UE - personal calificat si traininguri pentru antreprenori", asa cum invoca partea romana. Un alt domeniu in care Romania se dovedeste incapabila sa demonstreze ca poate implementa programe care au dat roade in alte tari este cel al "incubatoarelor pentru afaceri".

Este vorba de spatii mari unde firmele proaspat create pot avea acces la consultanta, sedii, utilitati sau chiar hale de productie in conditii avantajoase pana "se pun pe picioare". Desi, pana acum, construirea incubatoarelor a costat 10 miliarde de lei, raportul EEPI concluzioneaza ca "cele 19 incubatoare existente nu sunt folosite de firmele mici si mijlocii si ca principalii beneficiari nu stiu de existenta lor". "In loc sa se construiasca inca 20 de astfel de incubatoare, ar fi de preferat ca autoritatile sa prezinte macar o poveste de succes pentru a demonstra ca proiectul este sustenabil", recomanda raportul citat.

Recomandari pentru autoritati

1. Implementarea strategiei adoptate in 2004 si comunicarea rezultatelor - inclusiv IMM-urilor
2. Monitorizarea aplicarii ordonantei care prevede simplificarea procedurilor la crearea firmelor
3. Consultari periodice intre reprezentantii Ministerului de Finante, Agentiei Nationale pentru IMM-uri si reprezentantii firmelor
4. Incurajarea creditarii IMM-urilor
5. Sprijin pentru crearea asociatiilor de consultanta pentru IMM-uri
6. Stabilirea unei strategii clare si coerente in privinta incubatoarelor
7. Investitii in formarea viitorilor antreprenori


Despre autor:

Adevarul

Sursa: Adevarul


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.