Marile intreprinderi industriale, aflate inca in activitate sau dezafectate, au un cuvant tot mai greu de spus pe piata terenurilor din Capitala. Vanzarea pamantului de sub fabrica este atat de profitabila astazi, incat tot mai multi industriasi se gandesc serios sa se reprofileze din fabricanti in rentieri, vanzatori sau chiar dezvoltatori imobiliari.

Zonele considerate in trecut ca neatractive - Bucurestii Noi, Chitila, Odai, Gara Obor, Rahova, Salajan si chiar Ferentari - incep sa ofere tot mai mult potential de dezvoltare imobiliara. In cele mai multe situatii, aceste cartiere au un avantaj pe care unele zone rezidentiale intens construite cu blocuri sau case pe pamant nu-l au, respectiv suprafete libere sau eliberabile de peste un hectar, potrivite unor dezvoltari comerciale sau, mai des, rezidentiale.

Anul trecut s-au inregistrat cateva tranzactii semnificative in care au fost implicate, in principal, foste platforme industriale cu suprafete de aproximativ 6 hectare, adica suprafata alocata in trecut pentru majoritatea intreprinderilor industriale din Capitala, in perioada comunista.

Citeste si:

Cresterea fulminanta a pretului terenurilor in oras a deschis calea unor tranzactii importante ce au avut ca vanzatori proprietarii de fabrici si uzine din Capitala. Prin urmare, cotatiile tot mai mari pentru pamant au facut ca preturile, dar si volumul de tranzactii cu terenuri apartinand fabricilor sa creasca exponential. Spre exemplu, in zona Trafic Greu din Bucuresti s-a inregistrat cea mai mare cerere de terenuri, fapt care a fost urmat automat de o crestere spectaculoasa a preturilor. De fapt, preturile in zona respectiva au crescut anul trecut cu 100%, ajungand la finele lui 2006 la 500-600 euro/mp, iar de la inceputul anului la niveluri de 850-1.500 de euro/mp (iulie 2007).

Pe vanzatori ii ajuta si legislatia europeana, care obliga companiile sa-si mute activitatile industriale in afara zonei urbane. Reprezentantii Agentiei pentru Protectia Mediului sustin ca, daca ar respecta normele de mediu, nicio unitate de productie nu va trebui sa se mute in afara orasului. Cu toate acestea, fabricile dintre blocuri prefera sa vanda si sa se mute; diferenta dintre suma cheltuita pentru relocare si cea obtinuta pentru vechiul amplasament este semnificativa si poate fi folosita inclusiv pentru modernizarea si retehnologizarea fluxului de productie.

Motive pentru noi scumpiri

Scumpirea terenului din interiorul orasului a avut ca efect si o crestere a preturilor din extravilan. La cel putin 15 km de oras, acolo unde se muta cele mai multe dintre fabricile care au hotarat sa se desparta de oras, vor inflori noi platforme industriale. �Proprietarii de terenuri agricole din zonele limitrofe Bucurestiului au profitat la maximum de pe urma prevederilor impuse de Uniunea Europeana si au marit pretul terenurilor de doua pana la trei ori, in mai putin de un an�, afirma Monica Marin, Partner Manager la compania imobiliara EuroMetropola.