Desi este considerat un oras de "cinci stele", Timisoara nu are inca o sosea care sa o lege direct de Europa si nici o varianta ocolitoare, ceea ce face ca zilnic drumurile municipale sa fie "agresate" de vehiculele de mic sau mare tonaj care tranziteaza capitala Banatului. In plus, in absenta unei rute ocolitoare, traficul intens din oras a facut ca in ultimii ani structura unor imobile istorice sa fie pusa in pericol din cauza trepidatiilor, iar poluarea sa atinga cote de-a dreptul alarmante. Pornind de la aceste considerente, autoritatile judetene au incheiat inca de anul trecut o conventie de parteneriat cu Primaria Timisoara pentru demararea cat mai urgenta a lucrarilor pentru construirea viitoarei sosele de centura a municipiului. Cu chiu, cu vai, dupa luni de amanari, timp in care alesii nu au reusit sa se puna de acord in privinta studiului de prefezabilitate, proiectul a fost in sfarsit aprobat de plenul Consiliului Judetean Timis.


Este vorba despre realizarea unui sector din inelul de centura, cu doua benzi de circulatie, care va interconecta mai multe axe principale de circulatie rutiera ale orasului de pe Bega. Concret, noua artera va lega tronsoanele Timisoara-Arad si Timisoara-Moravita, astfel: la nord-vest, drumul national 6 Timisoara-Sannicolau Mare-PTF Cenad-Kiszombor; la vest, drumul national 59A Timisoara-Jimbolia-Zrenianin; la sud-vest, drumul national 59 Timisoara-Moravita-Serbia si Muntenegru. Valoarea totala a soselei de centura, care se va intinde pe 14 km si va avea sase poduri si viaducte, precum si patru rampe de acord, se ridica la 22,4 milioane de euro.

Lucrarea aprobata acum (care acopera un proiect preliminar, studiul de fezabilitate, studiul de impact si proiectul tehnic) este de 860.000 de euro, din care aproape jumatate va fi suportat de guvernul italian. De altfel, propunerea a venit din partea unei firme si a Ministerului Activitatilor Productive din Italia. Restul banilor vor fi alocati de Primaria Timisoara si Consiliul Judetean Timis. Cat priveste finantarea propriu-zisa a lucrarilor de realizare a soselei, presedintele CJT, Constantin Ostaficiuc, spune ca o parte din bani va fi obtinuta, mult probabil, prin accesarea unor programe Phare.