"Una din doua, ori cota unica, ori TVA. Nu pot estima care dintre ele, pentru ca intotdeauna politica fiscala este manata de decizii politice", ne-a declarat Florin Citu, numit ieri director de vanzari si director adjunct al departamentului de trezorerie in cadrul ING Bank.

Analistii ING Bank spun ca o doza mare de incertitudine politica a stat la baza acestei decizii unanime a Parlamentului si se asteapta la noi decizii populiste in viitorul apropiat din cauza calendarului electoral incarcat din urmatorii doi ani.

Cota unica, pilonul politicii liberale

"Nu credem ca aceste masuri sunt sustenabile pe termen mediu fara o crestere a veniturilor bugetare. Cum insa cota unica de 16% a fost o chestiune decisiva in alegerile trecute, este greu de crezut ca ea va fi eliminata. Drept consecinta, vedem o probabilitate mai mare ca taxa pe valoarea adaugata sa fie ridicata peste nivelul actual de 19%", se mentioneaza in raportul ING Bank. De asemenea, analistul economic Bogdan Baltazar este de parere ca nu se va merge pe o eliminare a cotei unice decat in cazul in care PSD va veni la conducere, intrucat "liberalii au estompat unele principii, dar cota unica este pilonul politicii lor". O posibilitate ar putea fi majorarea cotei unice, pentru care atat Citu, cat si Baltazar estimeaza un nivel de 19%. In ceea ce priveste posibilitatea cresterii taxei pe valoarea adaugata, Florin Citu vede aceasta majorare cu 2 procente, pana la 21%, in timp ce Baltazar estimeaza o crestere putin mai mare, pana la un nivel de 22%.

Cresterea inflatiei va fi un efect imediat al acestei masuri

Cresterea nivelului de impozitare va avea un efect imediat de crestere a inflatiei, care insa nu se va prelungi mult dupa aplicare. "In primul rand, va fi afectata cresterea economica, deoarece impozitele mai mari implica costuri mai mari. Aceste masuri se vor vedea in preturi, va avea loc o crestere a inflatiei pe termen scurt", a spus Citu. Pe de alta parte, Bogdan Baltazar este de parere ca "daca resursele obtinute din plusul de impozitare ar merge in infrastructura, cu siguranta majorarea nivelului de impozitare ar fi deflationista, iar daca se majoreaza impozitele pentru a se pompa in consum (pensii, salarii in sectorul public), se va vedea un efect inflationist".

Analistul si-a exprimat insa opinia ca resursele obtinute din majorarea impozitelor nu vor fi folosite pentru investitii. "Consider ca investitiile, si in special in infrastructura, vor fi Cenusareasa anului 2008", a spus Baltazar.

Analistii ING Bank cred ca majorarea pensiilor, combinata cu "cresterile irationale ale salariilor din sectorul public", va crea un efect permanent de presiune a veniturilor asupra inflatiei, care ar putea obliga banca centrala sa urce dobanda-cheie cu cel putin 0,75% in prima jumatate a anului 2008, de la actualul nivel de 7%.

Citeste si:

Largirea bazei de impozitare ar tine deficitul fiscal sub 3%

Totodata, analistii bancii au aratat ca investitiile in infrastructura, introducerea pilonului II de pensii private si despagubirile acordate victimelor comunismului vor urca deficitul bugetar la peste 3% din PIB in anii urmatori, daca nu se largeste baza de impozitare. In plus, din acest an Romania incepe sa contribuie la bugetul european cu echivalentul a 1,1% din PIB.
"Cheltuielile amanate cu investitiile ar trebui sa se vada in deficite mai mari in anii urmatori, care impreuna cu implementarea celui de-al doilea pilon de pensii private, cu compensatiile catre fostii proprietari expropriati de regimul comunist sunt, in opinia noastra, principalele riscuri pentru depasirea deficitului bugetar", se spune in raportul prezentat de noul economist sef al ING Bank Romania, Ciprian Dascalu. De asemenea, baza de impozitare redusa si colectarea ineficienta a taxelor contribuie la largirea deficitului bugetar, spune ING.

Baltazar: Vom intra in procedura de deficit excesiv

Pentru 2007, bugetul de stat prevede un deficit de 2,8% din PIB, care corespunde insa unui dezechilibru fiscal de 3,2% din PIB, conform criteriilor de calcul ale biroului statistic european Eurostat, care ar depasi astfel limita maxima acceptata de criteriile de la Maastricht, de 3% din PIB, au observat autorii raportului. "Totusi, in primele sase luni ale acestui an mai multi oficiali guvernamentali si-au exprimat intentia de a cobori tinta de deficit bugetar la 2,4% din PIB, pentru a evita demararea procedurii pentru deficit excesiv din partea Comisiei Europene".
"Estimez ca vom depasi un nivel al deficitului bugetar de 3%. Alaturi de pensii, sunt si alte masuri cu tenta populista care nu au fost incluse in buget. Eu cred ca vom intra in procedura de deficit excesiv", a spus Baltazar.

Citu: In conditiile de crestere economica, Romania nu ar trebui sa se confrunte cu deficite

Florin Citu considera ca, in conditiile de crestere economica, Romania nu ar trebui sa se confrunte cu deficite. "Aici, ca solutie, ar putea fi o crestere a transparentei si eficientei de gestionare a resurselor", a spus Citu.

Pentru acest an, bugetul prevede venituri echivalente cu 35,2% din PIB - fata de 31,8% realizate in 2006 - care se bazeaza puternic pe imbunatatirea capacitatii de absorbtie a fondurilor structurale europene si cheltuieli publice care reprezinta 38% din PIB (33,5% in 2006). "Daca guvernul reuseste sa porneasca programul national de investitii si realizeaza cheltuielile programate in buget de 38% din PIB, ne asteptam la o depasire a tintei de deficit bugetar pentru 2007, daca tinem cont de datele privind veniturile publice din 2006, pentru ca nicio taxa importanta nu a fost majorata", se arata in raportul ING Bank.