Trei sint cele mai importante masuri puse la punct de oficialii europeni pentru revigorarea sectorului viticol: interzicerea utilizarii zaharului pentru cresterea gradului de alcool din vin, compensatiile acordate viticultorilor care renunta sa cultive vita-de-vie si criteriile de repartizare a bugetului european pentru sectorul viticol. Si toate acestea pentru ca industria europeana a vinului (cel mai mare contributor la bugetul UE din sectorul agricol) pare a nu mai face fata concurentei vinurilor bune si ieftine venite din viile californiene, chiliene sau australiene. Pentru producatorii romani, cel mai "dureros" va fi sa respecte normele UE privind eliminarea practicilor de imbogatire artificiala a vinurilor cu zahar, amanunt care, de altfel, ii nemultumeste profund pe producatorii mioritici.

De fapt, de unde aceasta problema a zaharului in vin? Interzicerea utilizarii zaharului are drept scop imbunatatirea calitatii prin cresterea gradului de alcool din vin. Numai ca producatorii autohtoni sint nevoiti sa indulceasca vinul tocmai datorita faptului ca, in unele regiuni, nu se acumuleaza destul zahar in boabele de struguri. Economistii UE nu privesc, insa, problema din acest punct de vedere. Din punctul lor de vedere, optiunea de a interzice astfel de practici este necesara pentru ca imbunatatirea cu zahar a vinului in mod excesiv creste cantitatea de vin din piata disproportionat fata de capacitatea de absorbtie si, mai mult, creste procentul de vin ieftin, dar prost.

Masura se refera, prin urmare, la practicile de "indoire" a vinului, practici pentru care unii producatori romani au o apetenta foarte mare. Si aceasta pentru ca, in timp ce un viticultor francez "scoate" din recolta de vie citeva sute de litri de vin, la noi, unii producatori, indeosebi cei mici, din acelasi numar de hectare de vie, scot citeva tone de vin. Cu alte cuvinte, UE vrea vin mai putin, dar de mai buna calitate. La rindul lor, producatorii nu sint de acord cu unele dintre masurile propuse de Comisia Europeana, intrucit acestea, spun ei, ii dezavantajeaza. "Nu dorim interzicerea folosirii zaharozei la cresterea potentialului alcoolic al vinurilor, asa cum propune reforma, intrucit conditiile climaterice din Romania impun aceasta practica. Interzicerea ei ne scoate automat din piata vinurilor, mai ales a celor de masa, care in Romania reprezinta peste 85% din volumul total de vin produs", au declarat, saptamina trecuta, reprezentanti ai Patronatului National al Viei si Vinului.

Fara compensatii

In fiecare an, Europa cheltuieste intre 500 de milioane si un milliard de euro pentru "subventionarea" supraproductiei de vin - adica ii obliga pe fermieri sa-si arunce vinul, despagubirile fiind platite din fonduri europene. Ei bine, o alta masura avuta in vedere de oficialii UE ar fi tocmai eliminarea acestor ajutoare acordate producatorilor obligati sa-si arunce surplusul de vin. Una dintre solutiile gindite la Bruxelles ar fi acordarea de ajutoare numai acelor fermieri care sint de acord sa-si distruga podgoriile. Pe scurt, eliminarea problemei de la radacina. Ar urma, astfel, ca primele pentru viticultorii care renunta la cultivarea de vita-de-vie sa fie acordate direct proportional cu randamentul obtinut pe hectarul de vie cultivat, adica aproximativ 3.000 - 4.000 de euro pe hectar. "Noi cultivam peste 700.000 de hectare de vita nobila si ocupam locul cinci sau sase in UE ca si capacitate de productie. Reforma propune ca, din totalul de 3,2-3,3 milioane de hectare de vita-de-vie din UE, sa fie suprimate 200.000 de hectare, iar viticultorii care renunta la suprafete sa primeasca prime care ar putea ajunge la citeva mii de euro pentru fiecare hectar. Viticultorul individual din Romania ar putea fi interesat, insa din punctul de vedere al Ministerului Agriculturii, acesta nu ar fi un lucru bun in dezvoltarea economiei nationale, pentru ca se reduce capacitatea de productie", a declarat recent subsecretarul de stat in Ministerul Agriculturii, Dacian Ciolos.

Citeste si:

Vii mai putine

Reformarea sectorului viticol al Uniunii Europene va ajuta si la cresterea competitivitatii producatorilor romani, intrucit acestia vor putea accesa importante fonduri UE. Cel putin asa a declarat Emannuel Jacquin, seful Unitatii vin-alcool din cadrul Directiei pentru Agricultura a Comisiei Europene. "Cu bugetul UE care va fi pus la dispozitie exista posibilitatea ca producatorii romani sa devina mai competitivi. Producatorii necompetitivi vor avea posibilitatea sa renunte la suprefete si sa iasa din piata in schimbul unei prime. Totodata, vor putea fi accesate in continuare masuri de reconstructie si restructurare a plantatiilor. Producatori vor fi inarmati si vor rezista la un mediu concurential", a spus Jacquin. El a adaugat ca, odata cu aderarea Romaniei la UE, "este normal" sa creasca importurile, din cauza eliminarii taxelor vamale. O alta masura pe care firmele din industria vinului din Romania nu o agreeaza se refera la sistemul de compensatii de tip "plic national", prin care fiecare stat membru va primi un anumit procent alocat sectorului viticol din UE, in functie de anumite criterii.

"Din cauza criteriilor de acordare a banilor, producatorul roman va fi dezavantajat", spun reprezentantii Patronatului National al Viei si Vinului. Pe de alta parte, viticultorii romani si-au exprimat acordul cu privire la unele puncte ale reformei europene, printre care continuarea masurilor de finantare a reconversiei si restructurarii plantatiilor viticole si preluarea rezolutiilor Organizatiei Internationale a Viei si Vinului privind practicile oenologice si implementarea lor in legislatia comunitara. Programul de defrisare se va derula pina in 2014. Statele membre nu sint obligate sa renunte la o anumita suprafata, nivelul de 200.000 de hectare fiind stabilit la nivelul UE, in timp ce decizia de defrisare a unor culturi de vita-de-vie apartine producatorilor individuali. Deocamdata, acest pachet de masuri este doar la nivel de discutie la Bruxelles, el urmind sa fie supus dezbaterilor publice in toate tarile europene. Potrivit Financial Times, proiectul nu va fi usor de acceptat si implementat, dat fiind ca foarte multi dintre producatorii de vin cred ca acesta va deschide piata europeana pentru vinurile din New World, termen generic pentru noii producatori din SUA, Chile, Australia, Noua Zeelanda. Mai mult, ei cred ca aceasta inseamna o restringe a concurentei. Pina in final, consumatorul este cel care face alegerea si el ar trebui sa decida cine ramine si cine nu pe piata.