Proiectul de de lege privind reglementarea unor practici comerciale incorecte ale agentilor economici in relatia cu consumatorii a primit toate avizele ministerelor implicate, fiind transmis deja Secretariatului General al Guvernului. "Este foarte posibil ca acest proiect sa fie prezentat curand in sedinta pregatitoare de Guvern", ne-a declarat Mihail Meiu, director in cadrul Autoritatii Nationale pentru Protectia Consumatorului.

Dezbateri pe aceasta tema, la care au participat numerosi operatori economici dar si experti ai Autoritatii, s-au tinut recent la Brasov.

Se recomanda solutionarea pe cale amiabila

Dezbaterile au urmarit implementarea legislatiei europene cu scopul clar precizat de prevenire a incalcarii legislatiei din domeniul protectia consumatorilor.

Au fost analizate si comentate Directiva EC nr. 44/1999, transpusa prin Legea 449/2003 privind vanzarea produselor, inclusiv a celor executate la comanda, si garantiile asociate acestora (act normativ intrat in vigoare la 1 ianuarie 2007), cat si Directiva EC nr. 29/2005 privind practicile comerciale abuzive, norma care ar trebui implementata la sfarsitul acestui an.

Presedintele ANPC, Dan Vlaicu, a mentionat ca, intr-o economie de piata moderna si intr-un stat democratic nu trebuie sa primeze doar puterea legii, ci si angajamentele asumate in mod voluntar, care, de multe ori, pot rezolva amiabil problemele ivite intre operatorul economic si consumator.

"Acceptarea de catre operatorii economici a unor asemenea principii de solutionare amiabile vor conduce la evitarea folosirii legii ca element coercitiv, beneficiarii aplicarii acestor principii fiind atat consumatorii cat si operatorii economici.

Acest lucru va aduce castig atat din punct de vedere material, prin evitarea unor cheltuieli judecatoresti, consum de timp de ambele parti, precum si evitarea unor posibile situatii ce pot conduce la afectarea imaginii companiei", sustin oficialii Autoritatii.

Practici inselatoare

Potrivit normelor europene, practicile comerciale incorecte in orice situatie sunt impartite in practici inselatoare si practici agresive.

Astfel, prin practici inselatoare se intelege "afirmarea de catre comerciant ca este parte semnatara a unui cod de conduita, in cazul in care acesta nu este", "afisarea unui certificat, a unui certificat de calitate sau un echivalent, fara a fi obtinut autorizatia necesara", "afirmatia ca un cod de conduita a primit aprobarea unui organism public sau a unui alt organism, in cazul in care aceasta nu a fost primita", precum si "afirmatia ca un comerciant (incluzand practicile sale comerciale) sau ca un produs a fost agreat, aprobat sau autorizat printr-un organism public sau privat, chiar daca nu este cazul sau facand astfel de afirmatii fara a respecta conditiile de agreare, de aprobare sau de autorizare primite".

Practica inselatoare este si "Lansarea unei invitatii de cumparare produse la un anumit pret fara a se dezvalui motivele pentru care comerciantul considera ca nu va mai furniza asemenea produse sau ca vreun alt comerciant nu poate furniza astfel de produse sau produse similare la acelas pret, pentru aceeasi perioada, in aceleasi cantitati, tinand cont, in mod rezonabil, de produs, de amploarea reclamei si de pretul oferit".

Citeste si:

Gresita este si lansarea unei invitatii de cumparare produse la un anumit pret, pentru ca apoi sa se refuze consumatorilor prezentarea articolului care a facut obiectul publicitatii sau refuzul de a lua comenzi privind acest articol sau de a-l livra in cadrul unui termen rezonabil sau de a prezenta un esantion cu defecte in scopul promovarii unui produs diferit.

Sloganul "Stoc limitat" pe cale de disparitie

Un alt aspect privind practicile inselatoare este declararea mincinoasa ca un produs va fi disponibil numai o perioada limitata de timp sau ca anumite conditii vor fi valabile numai pe o perioada limitata, in scopul obtinerii unei decizii imediate si al privarii consumatorilor de alte posibilitati sau de un termen suficient de optiune in cunostinta de cauza.

Angajamentul de a furniza servicii dupa vanzare consumatorilor cu care comerciantul a comunicat inaintea incheierii tranzactiei intr-o limba care nu este limba oficiala a statului membru in care isi are sediul comerciantul pentru ca apoi sa puna la dispozitia consumatorului serviciul numai in alta limba (nu cea in care s-a negociat) fara a preciza clar acest lucru inainte de incheierea tranzactiei este de asemenea gresita. La fel si in cazul in care se afirma sau se lanseaza impresia ca un produs poate fi in mod legal vandut, in situatia in care nu este adevarat, sau prin prezentarea drepturilor oferite consumatorilor prin lege ca o caracteristica disctincta a ofertei facute de comerciant.

Sistemul promotional piramidal, interzis

De asemenea, este gresita si promovarea, cu intentia de a induce in eroare consumatorul, a unui produs care se aseamana cu un altul fabricat de o alta persoana, precum si crearea, operarea sau promovarea unui sistem promotional piramidal, pe care un consumator il ia in considerare datorita posibilitatii de a primi remuneratie ce provine, in special, ca urmare a introducerii unui alt consumator in sistem decat ca urmare a vanzarii sau consumului produselor. Afirmarea de catre un comerciant ca isi inceteaza activitatea sau se stabileste in alta parte, atunci cand nu este adevarat, ca un produs poate facilita castiguri la jocurile de noroc, ca produsul poate vindeca boli, disfunctii sau malformatii, ca se organizeaza un concurs sau se ofera un premiu, in scopuri promotionale, fara insa a acorda premiul promis sau un echivalent rezonabil sunt de asemenea considerate prectici inselatoare.

Alte situatii similare privesc si transmiterea de informatii inexacte cu privire la conditiile oferite de piata sau la posibilitatea achizitionarii produsului cu intentia de a determina consumatorul sa cumpere produsul in conditii mai putin favorabile decat cele normale ale pietei sau descrierea unui produs ca fiind "gratis" in conditiile in care trebuie sa platesti in plus in afara de costurile inevitabile ce rezulta din raspunsul la practica comerciala si din plata pentru livrarea produsului.

Inselatoare este si includerea in materialele publicitare a unei facturi sau alt document similar cerand plata si prin care se da consumatorului impresia ca acesta deja a comandat produsul pentru care se face publicitate, precum si afirmatia falsa sau crearea impresiei ca actiunile comerciantului nu sunt legate de comertul sau, afacerea sa, meseria sau profesiunea sa, sau falsa prezentare a sa ca si consumator.

Crearea impresiei false ca service-ul postvanzare cu privire la un produs este disponibil intr-un stat membru, altul decat cel in care produsul este vandut poate fi de asemenea pedepsita de lege ca practica inselatoare.

Practici agresive

In ceea ce priveste practicile agresive, acestea pot fi "crearea impresiei consumatorului ca nu poate parasi sediul comerciantului pana nu se intocmeste un contract" sau "efectuarea de vizite personale la locuinta consumatorului ignorand solicitarea acestuia de a pleca sau de a nu reveni, cu exceptia situatiilor si in masura justificate, conform legislatiei nationale, pentru a pune in aplicare o obligatie contractuala".

De asemenea, efectuarea de solicitari persistente si nedorite prin telefon, fax, e-mail sau prin alte mijloace de comunicare la distanta, cu exceptia situatiilor si in masura justificate, conform legislatiei nationale pentru a pune in aplicare o obligatie contractuala sunt considerate practici agresive, ca, de altfel si solicitarea unui consumator care doreste sa execute o polita de asigurare, "sa aduca documente care nu pot fi considerate in mod rezonabil relevante, pentru a stabili daca pretentia este valida, sau lipsa sistematica a raspunsului la corespondenta pertinenta, cu scopul de a determina un consumator sa renunte la exercitarea drepturilor sale contractuale".