Visul imobiliar al Primariei Capitalei: port maritim si aerodrom in sud.

Transformarea drumului national Bucuresti-Ploiesti intr-un bulevard care tranziteaza zone de parcuri de afaceri, ansambluri rezidentiale si centre comerciale a scapat de mult de sub control. Scuza cel mai des auzita este ca firmele si investitorii ''se rup'' spre aeroport din ratiuni economice si ca nu se poate face nimic. Argumentul are temei de multe ori, nu si in cazul Otopeni.

Atunci cand ii intrebi pe edilii Capitalei despre planurile municipalitatii in sudul orasului, doua proiecte prafuite sunt scoase de regula din sertar si aratate presei. Apoi, cu grija, suflandu-se colbul depus de la ultima expunere, dosarele sunt puse la loc in sertar. Noul aeroport din sudul Capitalei si terminarea canalului Dunare-Bucuresti sunt doua teme constante in repertoriul municipalitatii bucurestene din ultimii doi ani. Despre utilitatea acestora nu se poate inca vorbi, pentru ca niciunul nu are studiu de fezabilitate. Totusi, viceprimarul Razvan Murgeanu sustine ca exista suficient temei pentru a urmari realizarea celor doua proiecte.

''Vrem sa construim un aeroport in sudul Capitalei, care sa asigure un trafic ridicat catre sud deoarece, in viitorul nu prea indepartat, cel putin unul dintre actualele aeroporturi bucurestene va fi inconjurat de oras. In ceea ce priveste realizarea canalului Dunare-Bucuresti, ar putea fi un alt proiect care sa atraga investitii in zona'', ne-a declarat Murgeanu.

Forma fara fond

Ideea ca un aeroport poate fi o ''ancora'' investitionala, in jurul careia sa se structureze alte investitii, nu este noua. Formula este aplicata cu succes in toate colturile planetei. In Occident, pozitionarea parcurilor de afaceri in raport cu un terminal de transporturi aeriene este justificata prin necesitatea unui acces facil si rapid la serviciile companiilor aeriene, pentru o mai buna conducere a afacerilor nationale si mai ales internationale.

De aceea, acolo, langa marile aeroporturi se organizeaza parcurile logistice si de afaceri. Totodata, un parc de afaceri atrage, la randul sau, alti investitori. Valul de masini adus de centrele cu cladiri de birouri devine atractiv pentru furnizorii de servicii si comercianti.
Din pacate, in Bucuresti, statutul de ''ancora'' al Aeroportului Otopeni este aparenta care insala. Traficul de pasageri este foarte mic, in comparatie cu alte terminale din regiune, iar pozitia aeroportului este prost ex-ploatata. Acest fapt este recunoscut si de autoritatile locale, prin gura viceprimarului orasului Otopeni, Irinel Zaharia, care spune ca zona de sud a localitatii este mult mai interesanta pentru investitori comparativ cu nordul de langa aeroport. Pana la urma, nu aeroportul este atractia principala a programelor de investitii.

Totodata, daca ne luam dupa datele privind traficul de pasageri pe Aeroportul din Otopeni (circa 3,5 milioane de oameni in 2006) si il comparam cu cele de pe alte aeroporturi regionale - Praga (11,6 milioane pasageri/an), Viena (14,4 milioane) sau Budapesta (8,2 milioane) -, vom constata ca ''Henri Coanda'' nu se califica nici la jumatate din valoarea aeroportului din Budapesta.


Despre autor:

Saptamana Finaciara

Sursa: Saptamana Finaciara


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.