Incasarea salariului pe card genereaza costuri tot mai mari pentru angajati. Acestia ajung sa achite comisioane chiar si de trei ori mai mari pentru servicii de care nu au nevoie ca urmare a modificarilor aduse de banci sistemului informatic.

Romania este una dintre putinele tari unde bancarizarea populatiei a inceput obligatoriu si pare sa continue pe acelasi model. La mijlocul anilor �90, bancile au lansat cardurile, un produs care a devenit coloana vertebrala a relatiei dintre banca si client. Numarul mare de carduri emise la care s-a ajuns in prezent nu s-a datorat insa cererii foarte puternice venite din partea publicului-tinta. Rolul principal in acest scenariu l-au jucat angajatorii. La propunerea institutiilor financiare, acestia au acceptat sa vireze salariile pe card, astfel ca peste noapte milioane de romani s-au trezit utilizatori de carduri. Compania nu avea nimic de pierdut deoarece cardurile erau emise de banca unde avea deschis contul. Astfel, virarea salariilor se facea gratuit. Pe de alta parte, banca achizitiona instantaneu o baza importanta de clienti care urmau sa-i aduca noi venituri. Pe langa taxa de emitere, clientii platesc comisioane pentru retragerea de numerar, operatiunea la care populatia apeleaza cel mai frecvent.

Produse obligatorii

Ultima tendinta in domeniul bancar este de a forta clientii care au primit carduri de salarii sa cumpere si conturi curente. In urma cu cativa ani, aceste produse erau de-a dreptul inofensive pentru portofelele clientilor.

Deschiderea conturilor curente se taxa cu un comision modic, dupa care nu se mai aplica niciun tarif. Din acest motiv, ele treceau aproape neobservate. Singurele costuri pe care populatia le suporta erau cele aferente tranzactiilor desfasurate.

Citeste si:

Situatia este cu totul alta in prezent, cand bancile dau impresia ca nu mai stiu cum sa inventeze noi comisioane si profita de orice ocazie. Creditele conduc detasat la acest capitol, insa nici conturile curente nu au pierdut vremea in ultimul timp, recuperand rapid teren. Marea inventie a bancilor a fost comisionul de mentenanta, o taxa perceputa lunar pentru ca acest cont sa functioneze.

Dintre marile banci universale, Raiffeisen a fost printre primele care a lansat acest concept, odata cu implementarea noului sistem informatic. Acesta permitea ca orice cont curent sa aiba atasate carduri de debit. Astfel, oricine detinea un card trebuia sa plateasca si comisioanele aferente pentru functionarea contului curent, chiar daca nu apela la facilitatile disponibile suplimentar. Taxa lunara de intretinere pentru contul curent a fost stabilita insa la doar 0,5 lei, astfel ca nu necesita un efort financiar iesit din comun.

Comisioane la pachet

Insa modelul a fost preluat ulterior si de alte banci, iar gluma a inceput sa se ingroase, pe banii clientului. La sfarsitul lui 2005, BRD a unificat la randul sau conturile curente cu cele de card si a schimbat ulterior sistemul de tarifare. Daca inainte conturile curente functionau gratuit, fiind necesara doar plata unui comision de deschidere in valoare de 7 lei, costurile au urcat puternic ulterior. BRD a renuntat la taxa de deschidere, dar a introdus una lunara in valoare de 0,5 euro. Si, avand in vedere ca toti detinatorii de carduri de debit au devenit titulari de conturi curente, acestia au primit dintr-o data o nota de plata mai mare. In prezent, contul curent costa pe an in jur de 20 lei pe fiecare client, in timp ce cardul de debit are un cost de intretinere de numai 7 lei.