Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului mai are 1.000 de companii. Aproape jumatate din acest portofoliu este insa neprivatizabil, mai mult de 300 din aceste societati fiind in lichidare judiciara sau scoase la licitatie pentru vinzarile de active. Asadar, AVAS a ajuns la vinzarea de active, nu de afaceri. Portofoliul de la Ministerul Economiei este insa imens - tot sectorul de producere a energiei (termo, hidro si nuclear), tot sectorul minier (CNH, Compania Lignitului Oltenia, Societatea Carbunelui Ploiesti, Minvest Deva, Remin Baia Mare, Compania Uraniului, a Sarii etc.), sase dintre cele opt societati de distributie a electricitatii, producatorul de gaze Romgaz si societatile de transport Transgaz si Transelectrica.

Fabricile statului s-au cam dat ori s-au inchis, iar din ce mai e se poate vinde doar jumatate. Ne mai ramin de vindut in principal sectorul energetic si ultimele doua banci ale statului, BCR si CEC. Producatorii si furnizorii de utilitati care trebuie vinduti vor trece din ograda ministerului lui Seres la AVAS.

In linii generale, dupa cum ii placea sa spuna fostului ministru pesedist al privatizarii, Ovidiu Musetescu, privatizarea s-a cam terminat. Cel putin privatizarea care trebuia facuta de fosta APAPS, actuala Autoritate pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS). Noul sef al AVAS, Gabriel Zbircea, a prezentat Parlamentului, cu putin timp in urma, programul de privatizare pe acest an al institutiei. AVAS mai are in portofoliu actiuni la circa 1.066 de societati comerciale. Din pacate insa, potrivit chiar estimarilor institutiei, aproape jumatate din acest portofoliu (509 societati) este apreciat ca neprivatizabil. Lucru ilustrat si de faptul ca mai mult de 300 dintre aceste societati sint in lichidare judiciara. Si de numeroasele licitatii pentru vinzarile de active pe care institutia le scoate pe piata.
Asadar, s-a ajuns la vinzarea de active, nu de afaceri.

Din portofoliul considerat privatizabil, AVAS detine pachete majoritare de actiuni la circa 100 de societati. Majoritatea sint mici si mijlocii. Exceptiile se numesc Electroputere Craiova si Tractorul si Rulmentul din Brasov, pe care Zbircea s-a angajat sa le vinda anul acesta. Si a mai promis ceva seful AVAS, conditionat si de acordul cu FMI: privatizarea a 30 de societati pe trimestru, prin orice metoda, inclusiv cea a lichidarii voluntare.

Acum, AVAS mai mult recupereaza decit privatizeaza

Cu o singura exceptie in materie de privatizare, care se numeste BCR, activitatea AVAS va incepe sa semene cu cea a AVAB pe vremuri. Institutia incepe sa se ocupe mai mult de recuperarea diverselor categorii de creante ale fostelor Bancorex si Banca Agricola, ale Ministerului Finantelor, in contul creditelor externe luate cu garantia statului si nerambursate, ale Casei de sanatate si ale Electrica si Distrigaz. Si fostul presedinte al institutiei, Mircea Ursache, a spus ca 2005 nu este anul privatizarii, ci al recuperarii banilor statului. La acestea se adauga banii pe care AVAS se chinuie sa-i salveze si in cazurile FNI, Dacia-Romica Sandu, BCR-Dac Air sau procesul cu Noble Ventures de la Washington.

Momentan, grosul e la Seres

Grosul industriei de stat care mai este de vindut se afla in curtea Ministerului Economiei. Adica a Oficiului Participatiilor Statului si Privatizarii in Industrie (OPSPI) din subordinea sa. Institutia a vindut pina acum Petrom, sapte societati din industria de aparare si mai are de finalizat tranzactiile de privatizare a celor doua Distrigaz si a doua filiale ale Electrica. Portofoliul OPSPI este insa imens - tot sectorul de producere a energiei (termo, hidro si nuclear), tot sectorul minier (CNH, Compania Lignitului Oltenia, Societatea Carbunelui Ploiesti, Minvest Deva, Remin Baia Mare, Compania Uraniului, a Sarii, etc.), sase dintre cele opt distributii de electricitate, producatorul de gaze Romgaz si societatile de transport Transgaz si Transelectrica. La acestea se adauga compania Romarm, cu 16 fabrici, plus alte opt societati din industria de aparare, o gramada de institute de cercetare alaturi de societati din alte domenii (Conpet, Oil Terminal, Oltchim, Daewoo Craiova etc.)

Citeste si:

Prioritatile energetice in 2005

In principiu si declarativ, cam tot ce e la OPSPI e de vinzare. Bataia se va da insa pe energie. In acest an, institutia vrea sa perfecteze privatizarile deja incepute si sa vinda alte doua societati de distributie a electricitatii (Moldova si Oltenia) care si-au gasit deja musterii.

Se vor mai scoate la vinzare si producatorii: cele trei complexe energetice mina-termocentrala de la Craiova, Rovinari si Turceni, alaturi de termocentrala de la Galati, pe care OPSPI vrea de mult sa o vinda. Oficiul vrea sa privatizeze prin atragere de capital alte trei termocentrale si citeva zeci de hidrocentrale incepute, dar neterminate. In plus, se mai vind si opt lanturi de microcentrale hidro, dar si societatile de servicii ale Electrica si Hidroelectrica (Hidroserv si Electroserv). Autoritatile vor sa vinda pe Bursa si cite 10% din operatorii de transport Transgaz si Transelectrica. Cel putin declarativ, si Romgaz e de vinzare pentru un investitor strategic.

Vinzatorii averii statului se cearta

Desi AVAS mai are de privatizat putin si OPSPI foarte mult, premierul Tariceanu a decis ca AVAS va incorpora OPSPI si va fi singura institutie in materie de privatizare. Asta in ciuda pozitiei ministrului umanist al Economiei, Codrut Seres, care a spus ca privatizarea utilitatilor este una speciala si ca o comasare a celor doua institutii seamana cu nasterea unui nou FPS. Tariceanu a avansat inceputul verii ca data a fuziunii. Premierul a luat aceasta decizie influentat fiind probabil si de scandalul legat de sustinerea din partea PUR a ordonantei RAFO, asa cum fusese ea aprobata de PSD, in conditiile in care Alianta s-a pronuntat tocmai pentru suspendarea ei. Seres a spus ca totul a fost o neintelegere si ca sustine Alianta.

Vinzarea BCR - tranzactia anului

Romania mai are de vindut doua banci: BCR si CEC. In primul caz, autoritatile au promis ca vind banca in acest an, din cauza conditiilor din acordul cu FMI. BERD si IFC au cumparat anul trecut 25% din capitalul bancii pentru 222 de milioane de dolari. Statul va vinde pachetul pe care-l detine unui investitor strategic si exista posibilitatea ca, in aceeasi tranzactie, BERD si IFC sa se vinda si ele. S-au aratat interesate pina acum HVB si Erste Bank. Austriecii de la HVB s-au aratat interesati si de preluarea CEC, banca romaneasca cu cea mai mare retea - dar care a ramas la coada clasamentului la produsele oferite -, de a carei vinzare se ocupa, teoretic, Ministerul Finantelor.

Banca ar trebui sa devina privata in toamna acestui an. La privatizarea celor doua banci, consultanti sint Daiwa si JP Morgan.