Concesionarea zacamintelor petrolifere din Romania s-a dovedit a fi, cel putin pana la sfarsitul anului 2005, o afacere extrem de proasta pentru stat. ANRM, autoritatea care gestioneaza licentele de explorare si productie, nu a catadicsit sa-si urmareasca interesul fata de atragerea unor fonduri mai mari la buget de la companiile petroliere, care au luat spre explorare zacaminte. Efectul: incasari mult diminuate la bugetul de stat.

Mai mult, institutia statului nu a urmarit respectarea contractelor de catre concesionari, cel putin in privinta investitiilor asumate.

Potrivit unui audit de performanta privind concesionarea zacamintelor de petrol, realizat de Curtea de Conturi, incasarile din redevente, inregistrate de Agentia Nationala pentru Resurse Minerale (ANRM), s-au situat la un nivel foarte mic, ceea ce a dus la un efect de diminuare considerabila a incasarilor la bugetul de stat. Astfel s-a constatat faptul ca, la aproximativ 80% din concesionarile de zacaminte petrolifere, ponderea cea mai mare o reprezinta companiile concesionare care se incadreaza la nivelul cel mai redus de stabilire a redeventei petroliere, respectiv sub 10.000 de tone pentru fiecare trimestru.

Citeste si:

Investitii asumate si nerealizate

in plus, valoarea redeventelor pentru terenurile concesionate pot fi, potrivit Curtii de Conturi, stabilite in mod eronat de catre concesionari, ca urmare a raportarii unui volum al productiei fizice sau a unor preturi de livrare subdimensionate fata de situatia reala.

Raportul de audit atrage atentia si asupra faptului ca majoritatea companiilor concesionare nu au respectat prevederile acordurilor petroliere privind nivelul investitiilor, asa cum au fost avizate de ANRM. "Conform acordurilor petroliere, investitiile efectuate s-au situat in majoritatea cazurilor sub nivelul prevazut in programele anuale (...). Titularii acordurilor nu si-au realizat la termen programul minimal de lucrari propus si avizat", precizeaza raportul. Lipsa infuziei de capital a dus la derularea activitatilor de explorare si exploatare cu utilaje si echipamente invechite si "depasite moral". Acest lucru s-a repercutat indeosebi aupra capacitatilor de productie, dar si asupra mediului inconjurator. "Continuarea utilizarii acestor tehnologii si echipamente mentine si amplifica riscul producerii unor pagube insemnate pentru mediul inconjurator si comunitatile locale", precizeaza auditul Curtii de Conturi.