Dupa integrare, Romania nu mai poate cultiva soia transformata genetic, interzisa in Uniunea Europeana, dar poate opta pentru porumbul modificat genetic. Nu este interzis insa importul de soia sau sroturi de soia transformata pentru furajarea animalelor. Continutul de organisme modificate genetic (OMG) in alimente trebuie sa fie evidentiat pe eticheta, daca este mai mare de 0,9%.

Controversele privind utilizarea OMG-urilor sunt departe de a se fi incheiat la nivel mondial. Specialistii si cercetatorii vad in biotehnologii solutia pentru a dubla productia alimentara a globului pana in 2050 si a hrani peste noua miliarde de oameni.

Clive James, expert international care a pledat ieri pentru OMG-uri in cadrul unei conferinte la Academia de Stiinte Agricole si Silvice, sustine ca beneficiile biotehnologiilor sunt incontestabile: veniturile fermierilor cresc cu 5 - 50%, este protejata biodiversitatea - pentru ca randamentele superioare nu fac necesara cresterea suprafetelor agricole -, se reduce impactul negativ asupra mediului inconjurator - pentru ca scad cantitatile de pesticide -, plus beneficii sociale. Expertul american sustine ca ar fi necesara si o modificare in denumire: in loc de produse obtinute prin biotehnologie, ar trebui sa se numeasca biorecolte.

Citeste si:

Integrarea reduce veniturile producatorilor de soia

Odata cu integrarea, cei 1150 de fosti cultivatori romani de soia modificata genetic vor trebui sa faca fata scaderii veniturilor. Experienta romaneasca arata ca optiunea fermierilor pentru soia modificata le-a majorat veniturile cu 30%. Mihai Petrov, fost cultivator brailean de soia modificata, spune ca fermierii sunt disperati, si acuza autoritatile de o proasta gestionare a fenomenului. Trebuia macar obtinuta o perioada de tranzitie.