Banca Nationala (BNR) "pritoceste" o serie de masuri pentru a limita cresterea creditelor de consum si, eventual, majorarea imprumuturilor acordate in valuta. Cum noile masuri nu vor fi similare cu cele adoptate anul trecut - limitarea ratelor lunare angajate de clientii bancilor la 30% din venitul net in cazul creditelor de consum, respectiv la 35% din suma lunara disponibila la nivelul familiei in cazul creditelor ipotecare -, noile "restrictii" ar putea viza direct bancile. Astfel, BNR ar putea opta pentru cresterea costurilor pe care le suporta bancile pentru fiecare credit de consum acordat, eventual in acelasi timp cu "sporirea" inca o data a costurilor aferente imprumuturilor acordate in devize straine.

Ce masuri poate lua BNR

O masura care poate fi anticipata de bancheri cu mare usurinta este o dobanda mai mica pentru rezervele minime obligatorii pe care institutiile bancare sunt obligate sa le constituite la Banca Centrala pentru creditele acordate. In prezent, acestea sunt de 4%, fata de 6% cat erau la inceputul anului. Avand in vedere ca rata dobanzii de referinta comunicata de BNR pentru luna martie este cu aproape cinci puncte procentuale mai mica decat cea aferenta lunii februarie, adica de 10,75% pe an, o astfel de masura nu ar fi de mirare. In acelasi timp, rezervele minime obligatorii care trebuie constituite pentru creditele in lei ar putea creste cu cateva puncte procentuale fata de nivelul de 18% din prezent, fapt ce ar mari costurile suportate de banci pentru creditele acordate in lei si, in final, acestea s-ar reflecta in "nota" achitata de clienti.

Reamintim ca in ianuarie BNR a operat o serie de reduceri la dobanzile in lei, printre care dobanda perceputa la creditele lombard si nivelul penalitatilor in cazul deficitelor de rezerve constituite de bancile comerciale.

Potrivit declaratiilor recente ale viceguvernatorului BNR, Florin Georgescu, reprezentantii Bancii Centrale vor explica celor ai FMI ca nu ar trebui sa se apeleze la limitarea ratelor lunare pe care si le pot asuma romanii la mai putin de 30% din veniturile nete obtinute, deoarece aceasta masura este "ineficienta". "Probabil ca va fi compensata prin alte masuri", a spus Georgescu.

Bancherii: Nu vrem sa le dam idei

Bancherii se feresc sa anticipeze care ar putea fi masurile luate de BNR, temandu-se sa nu dea idei Bancii Centrale, chiar daca aceasta are suficienti specialisti care sa identifice toate parghiile pentru descurajarea creditului. Acestora li se adauga si cei de la FMI, cu expertiza internationala.

Bancherii fac lobby pentru mentinerea conditiilor actuale, daca nu vine vorba de o "relaxare" a acestora. Astfel, ei afirma ca BNR nu are nici un motiv pentru a tempera creditarea.

Citeste si:

'Ponderea creditului in PIB e mica>>

"Nu cred ca e nevoie sa fie redus creditul atat timp cat ponderea acestuia in PIB este sub nivelul inregistrat in alte tari", afirma prim-vicepresedintele Alpha Bank si presedinte al Asociatiei Romane a Bancilor, Radu Gratian Ghetea. El a precizat ca ponderea creditelor neperformante in totalul creditelor de consum acordate - 3,55% - nu este mare. Creditele considerate neperformante sunt cele care inregistreaza intarzieri de peste 90 de zile la achitarea ratelor lunare.

Pascariu: Sa scada dobanzile la lei

Potrivit presedintelui HVB, care este si vicepresedinte al ARB, Dan Pascariu, masura care ar putea fi luata de BNR este scaderea dobanzii de interventie. El argumenteaza ca intre dobanzile practicate de unele banci la creditele ipotecare acordate in moneda nationala - 12-13% - si cele practicate la imprumuturile in valuta nu mai sunt diferente sensibile. Astfel, creditele in moneda nationala devin o optiune viabila. Daca diferenta dintre dobanzile practicate la lei si cele la valute ramane ridicata, masurile BNR vor ramane "ineficiente", conchide Pascariu.

Biroul de Credit va monitoriza toti salariatii in 2007

Pana in momentul aderarii la UE, fiecare roman va primi din partea Biroului de Credit un punctaj (scoring) care reprezinta gradul de risc in rambursarea unui posibil imprumut facut la o banca. "In momentul implementarii Acordului Basel II in sistemul bancar, vom avea o baza de date foarte consistenta si in stare sa produca criterii solide pe care se va baza scoringul, un numar care va nuanta caracterul unui client, si anume posibilitatea ca el sa-si plateasca la timp ratele’’, a declarat directorul general al Biroului de Credit, Serban Epure.

Pe 4 aprilie a.c., va incepe faza a doua de functionare a Biroului, in care va fi pusa la dispozitia bancilor atat informatia negativa despre client, cat si cea pozitiva, iar surselor bancare le vor fi adaugate sursele non-bancare (facturi de utilitati, telefonie, etc). In prezent, 17 banci (peste 90% din sectorul de retail) si o societate financiara transmit date in sistemul Biroului de Credit. Institutia are deja peste 95% din piata in baza de date, cuprinzand circa 590.000 de conturi, pentru un numar de 314.000 persoane recenzate, din care active sunt peste 120.000. Suma totala a restantelor curente este de 665 miliarde lei, 1,1 milioane de euro si 733.000 dolari.

14.426 persoane recenzate au restante la cel putin doua banci. Biroul de Credit a eliberat, pana in prezent, peste 650.000 de rapoarte de credit.