In acest context, compania imobiliara DTZ Echinox sustine ca exista pe piata locala proprietati ce depasesc un milion de euro, ele reprezentand un segment semnificativ, si numara atat apartamente tip penthouse, in locatii top, dar si vile cu arhitectura clasica in zonele central-nordice ale orasului.

Primul element, extrem de important in caracterizarea propietatilor de lux este locatia. Apoi in evaluarea unei astfel de locuinte intra un alt aspect, rar pe piata romaneasca: gradul de unicitate (raritate), care se leaga in principal de arhitectura imobilului si anul de constructie. Foarte importante pentru o locuinta, care pretinde calificativul de lux, sunt vecinatatile cu parcuri, lacuri sau zone ultracentrale.

Pe interior, casa trebuie sa detina incaperi spatioase cu partitionari inteligente, dotari moderne si finisaje de o calitate superioara. Pretul unei locuinte sare semnificativ, in momentul in care aceasta are spatii generoase, cu gradini amenajate si terase largi. Alte elemente esentiale sunt garajele si gama de servicii moderne: receptie si sisteme de monitorizare permanenta cu camere video.

Conceptul Penthouse se strecoara printre blocurile comuniste

Majoritatea bucurestenilor nu sunt familiarizati cu apartamentele de tip penthouse pentru ca, din pacate, intreg orasul este flancat de blocuri comuniste, care nu au fost construite sub nici o forma pentru a oferi spatiu sau lux.

Apartamentele de tip Penthouse sunt de obicei situate la ultimul nivel al unui bloc. Acest nivel este mai "retras" fata de etajele inferioare si in spatiul astfel obtinut sunt amenajate camere mari si terase ample, care lonjeaza apartamentul. De obicei, terasele unui Penthouse ofera posibilitatea amenajarii unei gradini, a unor pergole si chiar amplasarea unei piscine. De cele mai multe ori, accesul in Penthouse se realizeaza direct din ascensor.

Citeste si:

Proprietarii apartamentelor sau vilelor de lux din Bucuresti sunt, in proportie de 95%, mici developeri romani care achizitioneaza terenuri si dezvolta un numar restrans de apartamente in zona de nord a Capitalei. Din acest procentaj, numai 5% reprezinta companii straine care au dezvoltat proiecte rezidentiale de amploare pe segmentul de lux. In ceea ce priveste constructiile vechi, vanzatorii sunt, in marea lor majoritate, vechii proprietari care vand din incapacitate de a intretine si administra proprietatea.

Profilul cumparatorului de lux

Conform Claudiei Dascalescu, consultant senior al companiei imobiliare DTZ Echinox, cumparatorii locuintelor de lux sunt cetateni romani cu varste intre 25 si 50 de ani, care achizitioneaza pentru utilizare in calitate de resedinta proprie sau ca investitie vizand ulterior inchirierea. Pentru aceeasi piata mai exista un segment de clienti straini care intentioneaza sa locuiasca in Romania o perioada mai indelungata sau fonduri de investitii straine care detin portofolii de proprietati pe care le inchiriaza.

In privinta cererii, lucrurile par a fi de partea pietei, care promite avans semnificativ in viitor. Pentru fiecare locuinta de lux exista nu un client, ci zeci de clienti. Pana in prezent, segmentul rezidential de lux din Bucuresti nu a atins niciodata nivelul de satisfacere a cererii, iar acesta continua sa fie deosebit de activ.

Pana recent, tendinta companiilor care au activitate in Bucuresti era aceea de a inchiria cladirile rezidentiale de lux pentru sedii. Incepand cu ultimii ani, firmele mari au demarat constructii pentru sedii proprii sau au relocat birourile in cladiri amenajate special.

O caracteristica a locuintelor de lux este definita de asigurarea intimitatii si securitatii, dar acestea, pe langa finisajele ultramoderne si facilitatile care vin la pachet in segmentul high-class, genereaza si preturi de lux. De exemplu, conform raportului redactat de grupul Global Property Guide, un apartament de lux, cu o suprafata de 120 mp, in Bucuresti, costa in medie 282.000 de euro, in conditiile in care un mp ar fi 2300 de euro, preturile osciland, totusi, in jurul sumelor de 2000-3000 euro/mp, cu mentiunea ca tarifele se raporteaza la suprafata construita.