Schimburile efectuate prin intermediul sistemului de compensari au crescut spectaculos in ultimii ani, de la echivalentul a 29 de milioane RON in 1999, la peste 32 de miliarde de lei in 2005. In aceasta retea au fost implicate, in total, 97.568 de societati comerciale.

Aceasta evolutie arata in primul rand ca, procentual vorbind, ponderea "economiei de troc" in Produsul Intern Brut (PIB) a crescut de la 3% in anul 2000 la peste 11% din PIB in 2005.

Cum functioneaza lanturile de compensare
Doua sau mai multe societati intra in relatii de compensare reciproca (sau in lant) atunci cand intre ele platile in cash sunt dificile si, in plus, marfurile astfel schimbate sunt utile fiecarei parti. Exemplul clasic ar fi intre o exploatare miniera si o termocentrala: mina livreaza carbuni unitatii energetice, iar aceasta din urma ofera in schimb curent electric, cele doua partenere decontandu-si datoriile una fata de cealalta.

Citeste si:

"Intr-un sistem de compensare sunt luate in calcul doar valorile cele mai mici trecute pe facturi, in sensul ca daca o parte vine cu 80 de milioane si cealalta doar cu 50, se vor compensa reciproc doar 50 de milioane. Societatea care a emis factura mai mare va ramane cu o valoare reziduala", ne-a declarat, ieri, Sorin Cristian Nita, directorul Directiei IT din Ministerul Economiei si Comertului. El a precizat ca in sistem "nu are rost sa intre societatile care au de compensat sume mai mici de 10.000 RON (100 de milioane de lei vechi), dar, pe de alta parte, compensarile in valori situate peste pragul celor 10.000 RON trebuie sa treaca prin aceste proceduri".

De regula, intr-un proces de compensare sunt implicate doua-trei societati, dar "am avut si un record de 17 firme in acelasi lant", a spus Cristian Nita, care este si unul dintre fondatorii sistemului. El isi aminteste ca, la un moment dat, specialistii din Japonia s-au interesat cum este posibil ca sistemul sa functioneze cu mai mult de trei societati implicate intr-un singur lant...