Daca am calcula inflatia dupa structura cheltuielilor din statele vest-europene, atunci indicele preturilor de consum ar fi fost mai mare cu 1,2% fata de cea raportata in acest moment de INS.

Populatia din tara noastra aloca circa 40% din veniturile banesti pentru cumpararea de bunuri alimentare. Si numai 17% sunt destinate pentru plata serviciilor. Spre deosebire, in statele vest-europene, structura este aproape in oglinda: 18% pentru alimente si peste 50% pentru servicii.

Procesul de dezinflatie din Romania este ajutat, pe langa amanarea cresterii preturilor la utilitati si evolutia favorabila a agriculturii din acest an, si de structura consumului populatiei, diferita de cea din Uniunea Europeana. Spre exemplu, ultimele date publicate de Institutul National de Statistica arata ca, dupa primele 11 luni ale anului curent, preturile de consum s-au majorat cu 4,1% fata de luna decembrie 2005. Dar daca aplicam modelul de consum al persoanelor din statele ce apartin de zona euro, atunci inflatia din perioada ianuarie-noiembrie 2006 ar fi fost de aproximativ 5,3%, cu 1,2 puncte procentuale peste nivelul raportat de INS.

Liviu Voinea, director de cercetare in cadrul Grupului de Economie Aplicata, a precizat, pentru Adevarul, ca diferenta dintre cele doua rate, desi poate parea nesemnificativa, este totusi importanta. "Banca Nationala vrea sa aduca rata inflatiei la 3% peste trei ani. Dar procesul de convergenta reala a economiei romanesti la cea europeana genereaza o problema pentru scaderea inflatiei", spune Liviu Voinea. Adica, tendinta de aliniere la conditiile din statele dezvoltate ale Uniunii Europene conduce la majorarea tarifelor din tara noastra. Iar in acest moment, directorul GEA estimeaza ca preturile din Romania sunt la circa 60% din nivelul celor europene. In schimb, salariul mediu este de aproximativ 10 ori mai mic decat veniturile angajatilor din tarile vest-europene.