Privatizarea companiei a fost evaluata la 7 mld. euro. Austriecii au platit 1,5 mld. euro. Gabriel Botezatu

Romania a pierdut, anual, 500 de milioane euro pentru ca nu si-a gestionat, in mod corespunzator resursele naturale interne, in special petrolul, a declarat ministrul Economiei si Comertului, Varujan Vosganian.

Noul ministru de resort a facut prin aceasta afirmatie o trimitere directa la privatizarile finalizate nu tocmai in beneficiul statului. Privatizarea de pana acum a companiilor din domeniile petrolului, gazelor naturale si electricitatii a adus efectiv in vistieria statului circa 1,6 miliarde euro.

Aceasta in timp ce profitul realizat de investitorii strategici ce au preluat aceste companii s-a ridicat, intr-un singur an, la aproape 460 milioane euro, o treime din cat au platit statului. Potrivit afirmatiilor mai multor oficiali, efectele privatizarilor incep cu costurile mai ridicate pentru consumatori, cu servicii care asteapta sa fie imbunatatite si cu pierderea controlului statului.

Boc: Privatizarea Petrom este cea mai proasta afacere facuta de statul roman

Cele mai aprige dispute pe marginea efectelor privatizarii le starneste vanzarea Petrom, cea mai mare companie din Romania. "Privatizarea Petrom este cea mai proasta afacere facuta de statul roman", a declarat recent presedintele Partidului Democrat, Emil Boc. Iar dupa cum se vede, acesta nu este singurul care impartaseste aceasta opinie.

Conform afirmatiilor diversilor oficiali, ani la rand Petrom a fost pusculita tuturor guvernelor, tunurile trase de cei care aveau controlul fiind insa platite tot de simplii cetateni. Astfel, austriecii de la OMV au inchis robinetul, dar isi maximizeaza profitul tot pe baza consumatorului roman. Pentru pachetul majoritar de actiuni (51%), austriecii au platit 1,5 miliarde euro, in conditiile in care compania era evaluata la aproape 3 miliarde. Acum, evaluarea se apropie de 7 miliarde euro. Desi ramase inca partial secrete, clauzele contractului de privatizare se arata total in defavoarea statului roman.

Investitorii strategici - o metoda nu prea fericita

In momentul de fata, cele mai grave lucruri ce se pot reprosa celor care au incheiat contractul de vanzare-cumparare sunt lipsa de viziune asupra pietei petrolului si solutia de a se prefera un investitor strategic. Nicio companie similara din Europa Centrala si de Est nu a fost privatizata prin aceasta metoda. De pilda, ungurii au ales pentru MOL solutia unui actionariat diseminat, statul pastrand 35% din actiuni si fiind in postura de cel mai mare actionar individual. Compania poloneza PKM are peste 70% din actiuni pe piata libera. La noi, desi statul si-a pastrat initial 49% din actiuni, rolul lui in luarea deciziilor a fost nul. Actionarul majoritar, adica OMV, are dreptul suveran de a proceda cum ii dicteaza interesele. In plus, tot statul roman s-a angajat sa majoreze preturile la titeiul si gazele din productia interna pana la nivelul atins pe piata mondiala. Se estimeaza ca, numai intr-un singur an si jumatate, statul a pierdut din vanzarea Petrom circa 1,5 miliarde euro.

Electricitate cadou

In ce priveste domeniul energetic s-a inceput, ca la gaze, cu privatizarea distributiilor de electricitate, fiind privatizate 5 din cele 8 filiale ale Electrica. Aici lucrurile au luat o intorsatura neasteptata pentru Guvern, criza energetica mondiala facand brusc extrem de atractive societatile romanesti. Pentru filialele Electrica Banat si Electrica Dobrogea, primele privatizate, castigatorul, compania italiana Enel, a platit doar 35 milioane euro (24,62% din actiuni), ulterior, prin majorarea de capital si ajustarea pretului de cumparare, suma finala ridicandu-se la 143 milioane euro.

Renegocierea si transparentizarea contractelor din domeniul energiei

Intr-o alta ordine de idei, Vosganian a prezentat si cateva din punctele strategiei energetice pe care o va prezenta saptamana viitoare Consiliului Suprem de Aparare a Tarii si Guvernului. Astfel, noua strategie energetica a Romaniei va presupune o mai buna gospodarire a resurselor naturale. "Trebuie sa schimbam legislatia minelor, a petrolului si energiei. Nu putem rezolva nimic, daca nu se permite renegocierea contractelor. De asemenea vom transparentiza contractele, cel putin cele in care statul este producator sau furnizor de energie sau resurse energetice", a declarat Vosganian.

Totodata o prioritate pentru MEC va fi cresterea ponderii energiei nucleare in totalul productiei de electricitate. In acest scop, chiar de la anul, va fi pus in functiune reactorul 2 al centralei de la Cernavoda. "Urmeaza ca, la anul, sa punem in functiune al doilea reactor si sa atragem investitii pentru construirea reactoarelor 3 si 4", a precizat ministrul.

Un alt pilon foarte important al noii strategii energetice va fi administrarea resurselor regenerabile astfel incat 33% din totalul acestei energii electrice sa se bazeze pe resurse regenerabile si nepoluante produse in centrale eoliene si hidrocentrale. "Structura cea mai buna ar fi ca 33 la suta din energia electica produsa la noi sa provina din instalatii eoliene, solare, geotermale si de biomasa", a subliniat Vosganian.

Legat de extinderea surselor regenerabile in producerea de combustibili, in pofida declaratiilor ministrului Vosganian, Romania se afla abia intr-un stadiu incipient, modest in comparatie cu alte tari unde acest tip de combustibili detin deja procente importante din total. Prin comparatie, in Romania doar recent uleiul de rapita a fost cercetat, incercat si abilitat cu capacitati de a putea fi transformat in combustibil energetic. Primele incercari sunt, insa, timide in acest sens.


Despre autor:

Curierul National

Sursa: Curierul National


Abonează-te pe


Te-ar putea interesa si:

In lipsa unui acord scris din partea Internet Corp, puteti prelua maxim 500 de caractere din acest articol daca precizati sursa si daca inserati vizibil linkul articolului.