Intr-un deceniu de card, numarul cardurilor active din Romania a ajuns la peste 8,5 milioane, iar piata acestora poate fi comparata ca dinamism doar cu cea a telefoniei mobile. Bancile si dezvoltarea fara precedent a activitatii de retail au introdus cardul in banalul cotidian, dar mai este mult de lucru pentru ca romanii sa scape de cultul numerarului.

Cardul ca instrument de plata reprezinta alternativa la plata in numerar si una dintre cele mai eficiente arme de lupta impotriva cash-ului. In Romania sint in circulatie 8,5 milioane de carduri bancare valide si alte 600.000 de carduri de credit emise de institutii financiare nebancare. Reteaua de acceptare a ajuns la 5.300 de automate bancare si 40.000 de POS-uri, majoritatea instalate la comercianti pentru a facilita platile prin card. Acesta a devenit un fenomen de masa si in Romania. Un studiu realizat de No-cash arata in detaliu transformarile profunde de pe piata platilor fara numerar de la noi, dar si cit mai este de lucru pentru ca Romania sa ajunga din urma statele UE din acest punct de vedere.

De ce-si face romanul card

Intr-un sondaj efectuat in cursul lunilor august-septembrie a.c. in rindul emitentilor de card, majoritatea acestora (78%) au considerat ca principalul motiv pentru care romanul isi deschide un cont de card este pentru a i se transfera salariul, indiferent daca aceasta este decizia clientului sau a angajatorului sau. Urmatorul motiv este obtinerea unui card de credit. Asadar, numarul de carduri nu depinde neaparat de numarul de sucursale. Chiar daca pe o anumita piata exista un numar relativ insuficient de unitati bancare, o promovare eficienta a cardului va conduce la cresterea numarului de clienti.

Cardul ca produs are o putere de "bancarizare" mai mare decit cea exercitata de simpla existenta a unei sucursale bancare. Piata cardurilor este inca departe de a se plafona, astfel incit va continua sa influenteze decisiv si in urmatorii ani procesul de atragere de noi clienti in sistemul bancar. Acest lucru este confirmat chiar de catre emitenti, care, in acelasi sondaj, considera ca nu toti angajatii isi primesc salariile in conturi de card. Practic, 19 din 24 de banci emitente care s-au exprimat considera ca maximum 70% dintre angajati detin un card pentru salarii. Procentul este in crestere intrucit, in 2005, rezultatele unor sondaje aratau ca in mediul urban gradul de penetrare a serviciilor bancare in rindul populatiei este de 50%, mai ridicat in Bucuresti (59%).

De altfel, in urma cercetarilor de piata s-a ajuns la concluzia ca utilizarea serviciilor bancare este direct proportionala cu marimea orasului. Sondajele relevau insa si faptul ca numai o treime dintre cei chestionati erau utilizatori de card de salarii. Cu toate ca in acest moment cardul de salarii este cel mai utilizat produs, ultimele cercetari de piata efectuate confirma faptul ca cea mai importanta dorinta a celor care vor sa apeleze la banca este obtinerea unui credit in lei. Este pentru prima oara cind in preferintele consumatorilor asistam la o detronare detasata a depozitului bancar in favoarea creditului. Tinind cont ca mai putin de jumatate din populatia adulta (din mediul urban) are un card de salarii, dar si de dorinta clientilor de a contracta credite, emiterea unor carduri duale, in care sa fie transferat salariul, dar pe care sa se obtina si un credit revolving, este o oportunitate. Oricum, potentialul de dezvoltare a pietei cardului de credit ramine in continuare foarte ridicat.

Mutarile cistigatoare ale bancilor

Citeste si:

Dincolo de semnarea de parteneriate cu marii comercianti, bancile au ales si canale alternative de vinzare a cardurilor de credit, unele externalizind procesul de vinzare. In acest sens, emitentii au actionat in doua modalitati. Prima vizeaza punerea in circulatie a cardurilor de credit co-branded exclusiv prin intermediul magazinelor de unde clientii isi cumparau diverse produse. Mai mult, bancile au oferit si facilitatea de a cumpara produsul in contul de card, chiar daca clientul urma sa intre in posesia efectiva a cardului in urmatoarele zile. In acest fel, creditul de consum a fost trecut pe card, iar bancile au inceput sa atraga segmente importante de clienti din piata fara ca acestia sa calce pragul sucursalei.

Cea de-a doua modalitate presupune incheierea unor acorduri intre banci si diverse companii de intermediere financiara si de tip call-center. In fapt, este vorba despre intilnirea (telefonica sau face to face) dintre intermediarul financiar autorizat de banca emitenta, dar care nu este angajatul bancii, si solicitantul unui card avind ca scop realizarea documentatiei necesare evaluarii cererii de emitere de card. Clientul beneficiaza de consultanta gratuita, iar intermediarul financiar primeste o prima de succes din partea bancii emitente in momentul in care dosarul a fost aprobat.

Principalii emitenti si-au creat departamente dedicate canalelor alternative de vinzare, conturindu-se clar intentia altor banci emitente de a utiliza aceste canale. In fine, cresterea atractivitatii cardului de credit, a fost influentata si de modul de rambursare a sumelor utilizate. BCR a lansat in piata ideea rambursarii doar a dobinzii aferente creditului utilizat, nu si a unui procent minim din suma creditata. Cu alte cuvinte, posesorul isi cumpara cu 300 de euro o masina de spalat folosind un card de credit, avind posibilitatea de a plati 25 de euro lunar (cit inseamna minimum 5% din suma trasa si dobinda aferenta) sau de a plati 6 euro, cit reprezinta dobinda sumei utilizate.

Cardul are o valabilitate de cinci ani si atita vreme cit clientul ramburseaza dobinda este considerat bun-platnic si la expirare i se prelungeste automat cardul cu inca cinci ani.

Capitala e in top, mediul rural - in suferinta

In general, gradul de concentrare a afacerii cu carduri vizeaza marile aglomerari urbane si regiunile dezvoltate economic. Bucurestiul continua sa reprezinte cel mai important segment de crestere a pietei cardurilor din Romania, Capitala dublindu-si numarul de carduri in ultimii doi ani. Ponderea acestei piete in total carduri emise este in crestere de la 20% in urma cu doi ani la aproximativ 25% in prezent. Practic, unu din trei carduri lansate in perioada august 2004-august 2006 a fost pus in circulatie in Bucuresti.

Daca la acest oras mai adaugam si judetele ale caror orase resedinta de judet au o populatie de peste 200.000 de locuitori (Brasov, Cluj, Constanta, Iasi, Prahova si Timis) atunci vom constata ca jumatate din piata cardurilor din Romania este concentrata in mai putin de zece orase. Concluzia este ca atit emitentii consacrati, cit si nou intratii in piata se concentreaza in continuare pe mediul urban. Stategia urmatorilor ani va fi dezvoltarea pietei prin concentrarea eforturilor pe orasele medii si mici, cu o populatie sub 50.000 de locuitori. Probabil ca pentru extinderea serviciilor financiare in mediul rural, inclusiv pe card, va fi nevoie in mod obligatoriu de o strategie guvernamentala. Dintre cele 7,2 milioane de carduri valide aflate in circulatie la sfirsitul anului 2005, peste 60% sint detinute de primii trei emitenti (BCR, Bancpost si BRD). Daca adaugam si urmatorul emitent (Raiffeisen Bank), ponderea acestor prime patru banci ajunge la 80% din piata.