Se incheie astfel, tarziu si in conditii limita din punct de vedere al posibilitatilor financiare de functionare a sectorului termo, reforma sistemului energetic romanesc, demarata in anul 1998, prin hotararea de reorganizare a fostei regii nationale de electricitate RENEL.

"Reorganizarea Termoelectrica va incepe efectiv in aprilie-mai. Sper ca pana la sfarsitul acestui an proiectul de ordonanta de urgenta privind planul de restructurare a Termoelectrica si stergerea datoriilor societatii, conform deciziei Consiliului Concurentei (CC), sa obtina aprobarea Executivului, astfel incat pana la finele iernii sa avem structurat pe hartie modul de reorganizare", a declarat Codrut Seres, ministrul economiei si comertului. Amintim ca, la inceputul lunii octombrie, Consiliul Concurentei a autorizat acordarea unui ajutor de stat in valoarea de 3,36 miliarde de RON (peste 900 milioane de euro) pentru Termoelectrica. Ajutorul ce a fost acordat pentru a evita falimentul producatorului de energie care realizeaza un serviciu de interes economic general este conditionat de prezentarea unui plan de viabilizare a societatii.

In linii mari, programul de restructurare a Termoelectrica prevede - dupa aplicarea deciziei CC de stergere a datoriilor - trecerea celor trei filiale societati comerciale, Electrocentrale Bucuresti (ELCEN), Electrocentrale Galati si Electrocentrale Deva, in subordinea directa a MEC, care va deveni astfel actionar unic. Ulterior, din structura celor trei filiale, capacitatile care asigura si agent termic pentru populatie vor fi transferate consiliilor locale. Este vorba de termocentralele din Bucuresti, Electrocentrale Constanta (face parte din structura ELCEN) si Electrocentrale Galati. O decizie clara privind capacitatile exacte ce vor trece in administrarea autoritatilor locale nu s-a luat inca, oportunitatea acestor transferuri si modalitatea optima de realizare urmand a fi analizate in cadrul programului.

In acelasi timp, cele patru sucursale ale companiei - Braila, Borzesti, Doicesti si Paroseni - vor fi transferate catre Hidroelectrica. Pentru aceste capacitati, MEC va continua procesul de atragere de investitori si, pe masura ce acestia vor fi gasiti, unitatile vor iesi de sub tutela societatii si vor deveni producatori privati de energie.
In ceea ce priveste cele 12 filiale de reparatii si servicii aflate in structura Termoelectrica, se prevede transferarea acestora catre structurile de producere a energiei pe care le deservesc si privatizarea lor. Astfel, cele trei complexuri energetice, Turceni, Rovinari si Craiova, vor prelua Termoserv-urile aferente, iar cele cele trei societati, ELCEN, Galati si Deva, vor iesi de sub umbrela Termoelectrica, inclusiv cu filialele de reparatii si servicii de care sunt deservite. De asemenea, capacitatile ce vor trece la Hidroelectrica vor fi preluate impreuna cu filialele de reparatii si servicii aferente, urmand ca si acestea sa fie scoase la privatizare.

Fuziunea, singura optiune

Preluarea de catre Hidroelectrica a celor patru capacitati ramase in structura Termoelectrica reprezinta, in mod cert, singura solutie de supravietuire a acestora. Evident, s-ar mai putea discuta de inchiderea acestora, dar la ora actuala, cand piata interna se confrunta cu un puternic deficit de energie, nu ne permitem luxul de a renunta la aceste capacitati. Lucru dovedit din plin de situatia din toamna acestui an, cand pe fondul lipsei stocurilor de carbune si a unei hidraulicitati scazute, functionarea acestor termocentrale la capacitate maxima s-a dovedit salvatoare.

Trebuie spus ca termocentralele in discutie sunt cele care au cele mai mari costuri de producere a energiei (in medie 100 USD/MWh) si care necesita investitii masive pentru modernizarea echipamentelor de productie si pentru aducerea acestora la normele europene de mediu. Ceea ce inseamna ca nu pot functiona in conditii de rentabilitate in structura actuala.

Prin preluarea acestor capacitati in structura Hidroelectrica se va realiza o echilibrare pe piata intre nivelurile preturilor cu care producatorii isi vand energia. Practic, in structura producatorului rezultat prin fuziune se vor regasi capacitatile hidro cu cele mai mici preturi si cele termo cu cele mai mari costuri de producere. Astfel, Hidroelectrica va creste pretul de vanzare a energiei pe piata, apropiindu-se de nivelul practicat de ceilalti producatori, ceea ce, sustin specialistii din sector, va duce la o competitie mult mai corecta.

Citeste si:

Trebuie spus ca prin fuziunea termo-hidro statul realizeaza de fapt ceea ce fac astazi pe piata furnizorii privati de energie. Cu alte cuvinte, in loc sa castige din adaosurile substantiale furnizorii privati care realizeaza un pret de "cos" prin preluarea energiei produse din mai multe surse (hidro, nuclear, termo), castiga statul roman.

Pe de alta parte, termocentralele vor constitui pentru Hidroelectrica rezerva de capacitate, putand prelua sarcina in perioadele de seceta, cand compania nu poate produce suficienta energie pentru a-si onora contractele.

Reforma incompleta

Termoelectrica a ajuns intr-o situatie financiara dezastruoasa din cauza datoriilor acumulate in timp, care au ajuns la 1,2 miliarde de euro. Sunt multe de spus vizavi de modul cum s-au acumulat aceste arierate, plecand de la faptul ca producatorul a preluat la momentul separarii din fosta structura a CONEL (anul 2000) cea mai mare parte a datoriilor, lucru care s-a repetat si in anul 2002, cand au fost transferate catre consiliile locale o serie de centrale electrice de termoficare, lasand povara datoriilor tot la compania-mama. La acest handicap s-a adaugat cel al costurilor de productie mari, care nu au fost acoperite prin preturile de vanzare. Printre cauzele ce au adancit dificultatile societatii se numara si indecizia autoritatilor de a demara procesul de privatizare in sectorul de producere a energiei.

Mai exista insa o cauza fundamentala ce a dus la anomalii pe piata de energie si a determinat scoaterea din competitia interna a Termoelectrica. Este vorba de procesul de reforma a sistemului energetic, care a dus la crearea unor producatori structurati dupa sistemul de producere a energiei: termo, hidro, nuclear. Artizanii reformei sectorului au explicat ca aceasta organizare trebuia sa reprezinte doar o etapa intermediara, menita a evidentia costurile de producere ale fiecarui sistem.

Ulterior, ar fi trebuit derulata o alta etapa de reorganizare, care ar fi condus la crearea unor entitati de producere care sa aiba preturi apropiate, astfel incat sa existe o competitie reala pe piata. Este evident ca Termoelectrica, in actuala structura, nu are cum sa fie o societate competitiva, care sa concureze cu producatori precum Hidroelectrica, Nuclearelectrica, complexurile energetice, care au preturi de producere mult mai mici. In nici o tara europeana structura producatorilor de energie nu s-a realizat dupa un singur tip de producere, societatile avand in componenta atat capacitati hidro, termo, cat si nuclear.

Aceasta structurare a pietei interne de energie este de altfel principala cauza ce a condus la anomalii de tipul "baietilor destepti" care au stiut sa isi castige accesul la energia ieftina pe care au revandut-o cu profituri uriase, inclusiv distribuitorilor ce apartin statului. Evident, acest lucru nu ar mai fi fost posibil daca preturile producatorilor interni ar fi fost apropiate. Afacerile colosale derulate de anumiti traderi in sectorul energetic romanesc reprezinta de altfel explicatia mentinerii acestei structuri a producatorilor de energie.